Problemele de echilibru vă pot face să vă simțiți amețit, ca și cum camera se învârte, instabil sau amețit. Este posibil să aveți senzația că veți cădea. Aceste senzații pot apărea indiferent dacă sunteți culcat, așezat sau în picioare.
Multe sisteme ale corpului, inclusiv mușchii, oasele, articulațiile, vederea, organul de echilibru al urechii interne, nervii, inima și vasele de sânge, trebuie să funcționeze în mod normal pentru ca echilibrul să fie normal. Atunci când aceste sisteme nu funcționează corect, puteți avea probleme de echilibru.
Multe afecțiuni medicale pot duce la probleme de echilibru. Cu toate acestea, cele mai multe probleme de echilibru rezultă din probleme ale organului urechii interne responsabil cu echilibrul (sistemul vestibular).
Semne și simptome ale problemelor de echilibru:
- Senzația de mișcare sau de rotație (vertij)
- Senzație de slăbiciune sau amețeală (presincopie)
- Pierderea echilibrului sau instabilitate
- Senzație de plutire sau amețeală
- Modificări ale vederii, cum ar fi vederea încețoșată
- Confuzie
Cauzele problemelor de echilibru
Problemele de echilibru pot fi cauzate de o serie de afecțiuni diferite. Cauza problemelor de echilibru este, de obicei, legată de semnul sau simptomul specific.
Senzația de mișcare sau de rotație (vertij)
Vertijul poate fi asociat cu
– Vertijul pozițional paroxistic benign (VPPB). VPPB apare atunci când cristalele de calciu din urechea internă, care ajută la controlul echilibrului, sunt dislocate din poziția lor normală și se deplasează în altă parte în urechea internă. VPPB este cea mai frecventă cauză de vertij la adulți. Este posibil să aveți senzația că vă învârtiți în pat sau că vă înclinați capul pe spate pentru a privi în sus.
– Boala lui Ménière. Pe lângă vertijul brusc și sever, boala Ménière poate provoca pierderea fluctuantă a auzului și o senzație de țiuit, bâzâit sau o senzație neplăcută în ureche. Cauza bolii Ménière nu este cunoscută în întregime. Boala Ménière este rară și se dezvoltă de obicei la persoanele cu vârsta cuprinsă între 20 și 40 de ani.
– Migrenă. Amețeala și sensibilitatea la mișcare (migrenă vestibulară) pot apărea ca urmare a migrenelor. Migrena este o cauză frecventă de amețeală.
– Neuroma acustică. Această tumoare necanceroasă (benignă), cu creștere lentă, se dezvoltă pe un nerv care afectează auzul și echilibrul. Este posibil să aveți amețeli sau pierderi de echilibru, dar cele mai frecvente simptome sunt pierderea auzului și țiuitul în urechi. Neuroma acustică este o afecțiune rară.
– Nevrita vestibulară. Această afecțiune inflamatorie, cauzată probabil de un virus, poate afecta nervii din partea urechii interne responsabilă de echilibru. Simptomele sunt adesea severe și persistente și includ greață și dificultăți de mers. Simptomele pot dura câteva zile și se ameliorează treptat fără tratament.
– Sindromul Ramsay Hunt. Cunoscut și sub numele de herpes zoster oticus, acest sindrom apare atunci când o infecție asemănătoare cu herpesul zoster afectează nervii facial, auditiv și vestibular din apropierea uneia dintre urechi. Este posibil să aveți amețeli, dureri de urechi, slăbiciune facială și pierderea auzului.
-Rănire la cap. Este posibil să aveți amețeli în urma unei contuzii sau a unui alt traumatism cranian.
– Rău de mișcare. Este posibil să vă simțiți amețit în bărci, mașini și avioane sau în parcurile de distracții. Răul de mișcare este frecvent în rândul persoanelor care suferă de migrene.
-Amețeli posturale și perceptuale persistente. Această afecțiune apare frecvent împreună cu alte tipuri de vertij. Simptomele includ instabilitate sau o senzație de mișcare în cap. Simptomele se agravează adesea atunci când se privesc obiecte în mișcare, se citește sau se află într-un mediu vizual complex, cum ar fi un centru comercial.
Senzație de leșin sau amețeală
Amețeala poate fi asociată cu :
– Hipotensiune ortostatică (hipotensiune posturală). Pentru unele persoane, ridicarea în picioare sau așezarea prea rapidă poate duce la o scădere bruscă a tensiunii arteriale, ceea ce duce la presincopie.
-Boala cardiovasculară. Un ritm cardiac anormal (aritmie cardiacă), vasele de sânge îngustate sau blocate, îngroșarea mușchiului cardiac (cardiomiopatie hipertrofică) sau un volum redus de sânge pot reduce fluxul sanguin și pot provoca presincopa.
Pierderea echilibrului sau instabilitate
Pierderea echilibrului în timpul mersului sau senzația de dezechilibru poate fi rezultatul:
Probleme vestibulare. Anomaliile urechii interne pot cauza o senzație de plutire sau de greutate a capului și instabilitate în întuneric.
– Leziuni nervoase la nivelul picioarelor (neuropatie periferică). Aceste leziuni pot cauza dificultăți în mers.
– Probleme articulare, musculare sau vizuale. Slăbiciunea musculară și articulațiile instabile pot contribui la pierderea echilibrului. Problemele de vedere pot duce, de asemenea, la instabilitate.
– Medicamente. Pierderea echilibrului sau instabilitatea poate fi un efect secundar al medicamentelor.
– Anumite afecțiuni neurologice. Printre acestea se numără spondiloza cervicală și boala Parkinson.
O senzație de amețeală sau amețeală poate rezulta din :
– Probleme ale urechii interne. Anomaliile sistemului vestibular pot duce la o senzație de plutire sau la alte senzații false de mișcare.
– Tulburări psihiatrice. Depresia (tulburare depresivă majoră), anxietatea și alte tulburări psihiatrice pot provoca amețeli.
– Respirație anormal de rapidă (hiperventilație). Această afecțiune însoțește adesea tulburările de anxietate și poate provoca amețeli.
– Medicamente. Amețeala poate fi un efect secundar al medicamentelor.