Sarcina reduce materia cenușie din creier cu 5% pentru a pregăti femeile pentru maternitate

Expresia familiară „creier de bebeluș”, adesea folosită pentru a descrie momentele de uitare sau de lipsă de concentrare ale femeilor însărcinate, capătă acum o nouă dimensiune, mult mai profundă și revelatoare.

Un studiu recent, cel mai amplu de acest gen, aruncă o lumină nouă asupra modului în care sarcina transformă nu doar corpul, ci și structura creierului, pregătind viitoarea mamă pentru rolul ce o așteaptă.

Cercetarea indică o schimbare structurală semnificativă: materia cenușie, vitală pentru procesarea informațiilor, emoțiilor și empatiei, scade în medie cu aproape 5% pe durata sarcinii.

Contrar a ceea ce s-ar putea presupune, această modificare nu este percepută ca o deteriorare, ci mai degrabă ca o reorganizare strategică a creierului, menită să faciliteze adaptarea la maternitate.

Studiul, denumit proiectul Be Mother, a fost desfășurat în Spania, implicând 127 de femei însărcinate. Creierele acestora au fost scanate în etape esențiale: înainte de sarcină, pe parcursul acesteia și după naștere.

Rezultatele au fost apoi comparate cu cele ale unui grup de control, format din femei care nu erau însărcinate. O observație remarcabilă a fost că femeile care au prezentat cele mai pronunțate modificări cerebrale au raportat și o conexiune emoțională mai intensă cu nou-născuții lor.

Profesorul Susana Carmona, director al laboratorului NeuroMaternal din cadrul Institutului de Cercetare în Sănătate Gregorio Marañón din Madrid, interpretează aceste transformări ca pe o „reorganizare” inteligentă a creierului, un fel de „curățare” neuronală.

„În biologie, ca și în viață, uneori mai puțin înseamnă mai mult”, explică ea, comparând procesul cu tăierea ramurilor unui copac pentru a-i optimiza creșterea.

Astfel, unele conexiuni neuronale pot fi eliminate sau restructurate pentru a eficientiza funcționarea creierului în contextul îngrijirii copilului.

Nu este o surpriză că și creierul se transformă, având în vedere că sarcina aduce deja schimbări majore în corp, de la o inimă mărită la o capacitate pulmonară crescută.

Profesorul Carmona subliniază importanța de a nu ne limita la a specula asupra posibilelor probleme de memorie, ci de a recunoaște că „proaspetele mame învață o mulțime de abilități noi într-o perioadă foarte scurtă”. Aceste modificări nu sunt efemere.

Studiul, publicat în prestigioasa revistă Nature Communications, a arătat că materia cenușie revine parțial la nivelurile anterioare sarcinii în aproximativ șase luni după naștere, dar nu complet. În contrast, la femeile care nu au fost însărcinate, nivelul materiei cenușii a rămas stabil.

Scăderea de aproape 5% a fost o surpriză pentru cercetători, chiar dacă mici fluctuații pot apărea în mod normal.

O zonă cerebrală puternic afectată este rețeaua neuronală implicată în percepția de sine, empatie și altruism, ceea ce ar putea explica intensitatea legăturii emoționale dintre mame și bebelușii lor. Cercetătorii au explorat și rolul hormonilor, analizând probe de urină și salivă. S

-a observat că o creștere a nivelului de estrogen a fost, în unele cazuri, strâns legată de reducerea materiei cenușii. Studii anterioare pe animale au sugerat că hormonii sarcinii pot activa anumite grupuri de neuroni care stimulează comportamentele parentale.

Deși studiul nu s-a axat direct pe problemele de memorie, experiența individuală a femeilor confirmă percepții precum oboseala, lipsa de concentrare sau uitarea.

Profesorul Carmona explică aceste fenomene prin presiunea metabolică enormă asupra organismului în timpul sarcinii, la care se adaugă lipsa somnului și oboseala, care pot influența nivelul de energie și atenția.

Ana Mudrinic, o proaspătă mamă din Londra, își amintește momente de uitare intensă: „Voiam să trimit un e-mail șefei mele și, în acel moment, pur și simplu nu îmi aminteam numele ei”.

Cu toate acestea, ea mărturisește că maternitatea a transformat-o, făcând-o mai puternică și mai rezistentă la stres: „Unele lucruri nu mai par atât de importante ca înainte”, explică ea. Tania Esparza, una dintre participantele la studiu, salută cu entuziasm aceste descoperiri.

Ea afirmă că este „sătulă de ideea că femeile însărcinate devin mai puțin capabile”. „Nu devenim mai puțin inteligente. De fapt, devenim mai specializate pentru rolul de mamă”, subliniază ea, oferind o perspectivă nouă și împuternicitoare.

Cercetătorii subliniază necesitatea unor studii suplimentare pentru a înțelege pe deplin complexitatea transformărilor cerebrale pe durata tranziției către maternitate. Aceste informații ar putea fi cruciale și în înțelegerea și abordarea unor provocări precum depresia postpartum.

Autorul și jurnalistul Lucy Jones descrie această perioadă ca fiind una extrem de interesantă pentru știința care studiază tranziția către maternitate și paternitate, un „domeniu al vieții care a fost mult timp ignorat și insuficient explorat”.