Un studiu recent indică o posibilă corelație între timpul prelungit de tranziție către faza REM (Rapid Eye Movement) a somnului și riscul crescut de demență, inclusiv Alzheimer.
Somnul REM, faza în care visăm, este una dintre cele patru etape ale ciclului de somn, fiecare durând aproximativ 90 de minute. Acest ciclu se repetă de patru sau cinci ori pe noapte. Calitatea și cantitatea somnului influențează riscul dezvoltării bolii Alzheimer.
Studiul sugerează că persoanele care au nevoie de mai mult timp pentru a intra în faza REM ar putea prezenta un risc sporit. Faza REM este precedată de trei faze non-REM, de la somn ușor la somn profund. Odată cu înaintarea în vârstă, timpul necesar pentru a atinge faza REM crește.
În timpul somnului REM, creierul procesează și stochează amintirile, în special cele cu încărcătură emoțională. Întârzierea intrării în REM poate afecta consolidarea memoriei, proces esențial pentru învățare.
Acest deficit poate duce la creșterea nivelului de cortizol, hormonul stresului, cu impact negativ asupra hipocampului, regiune cerebrală importantă pentru memorie.
Studiul a implicat 128 de persoane cu vârsta medie de 70 de ani, jumătate dintre acestea diagnosticate cu Alzheimer, iar o treime cu tulburări cognitive ușoare, adesea un precursor al Alzheimerului. Rezultatele au arătat o corelație între Alzheimer și un timp prelungit de tranziție către REM.
De asemenea, persoanele cu Alzheimer prezentau niveluri crescute de amiloid și tau, proteine asociate cu boala. Participanții cu REM întârziat aveau niveluri cu 16% mai mari de amiloid și cu 29% mai mari de tau, comparativ cu cei cu REM timpuriu.
Totodată, aveau cu 39% mai puțin factor neurotrofic derivat din creier (BDNF), proteină cu rol protector, al cărei nivel scade în Alzheimer. Melatonina poate stimula somnul REM, iar studiile pe animale sugerează un efect benefic asupra reducerii acumulării de amiloid și tau.
Medicamentele pentru insomnie care blochează substanțele chimice ce suprimă REM ar putea avea un efect similar. Obiceiurile de somn sănătoase, inclusiv tratarea apneei de somn și evitarea consumului excesiv de alcool, pot contribui la o tranziție optimă către somnul REM.
Alzheimer este o afecțiune cerebrală degenerativă ce afectează memoria, gândirea și raționamentul.
Pierderea memoriei, dificultățile de planificare, rezolvare de probleme, îndeplinirea sarcinilor familiare, confuzia, problemele de limbaj, pierderea obiectelor, dificultăți de judecată, retragerea socială și schimbările de dispoziție sunt semne ale bolii.
Este important să se consulte un medic în cazul apariției acestor simptome.
