Studiu: Acești 11 factori prezic cu peste 80% riscul de demență cu 14 ani înainte, cu 14 ani în avans

Studiu: Acești 11 factori prezic cu peste 80% riscul de demență cu 14 ani înainte, cu 14 ani în avans

Milioane de oameni din întreaga lume trăiesc în prezent cu demență, o boală neurodegenerativă progresivă care afectează memoria și capacitățile cognitive. Din nefericire, în prezent nu există un tratament pentru demență, ceea ce face crucială adoptarea de strategii preventive pentru a reduce impactul acesteia asupra sănătății generale și a calității vieții celor afectați.

Cercetările sugerează că până la 40% din cazurile de demență ar putea fi prevenite prin abordarea a 12 factori de risc cheie, cum ar fi nivelul scăzut de educație, fumatul și tensiunea arterială ridicată. Cu toate acestea, prezicerea riscului de demență rămâne o provocare, deoarece multe dintre modelele existente au limitări semnificative și nu sunt întotdeauna validate pentru diverse populații.

Din fericire, un nou studiu a fost publicat recent în revista BMJ Mental Health, care descrie dezvoltarea unui scor de risc de demență bazat pe 11 factori de risc. Acest scor, numit UK Biobank Dementia Risk Score (UKBDRS), este capabil să prezică până la 80% din cazurile de demență cu până la 14 ani înainte de apariția bolii. Acest lucru îl face un instrument potențial valoros pentru detectarea precoce a demenței.

Cei 11 factori principali de risc pentru demență

Pentru acest studiu, cercetătorii au analizat datele de sănătate din UK Biobank, care a inclus 220.762 de participanți cu o vârstă medie de 60 de ani. Acești participanți au fost urmăriți timp de 14 ani, iar cercetătorii au întocmit o listă de 28 de factori de risc și de protecție legați de demență.

După ce au analizat acești factori în lumina datelor de la UK Biobank, au identificat 11 factori care prezic în mod clar riscul de demență:

Nivelul de educație

Antecedente familiale de demență

Dificultăți materiale sau sărăcie

Istoric de diabet

Accident vascular cerebral

Hipertensiune arterială (tensiune arterială ridicată)

Trăind singur

Cercetătorii au testat apoi fiabilitatea acestor factori, evaluându-i cu datele rămase din UK Biobank. Ei au constatat că UKBDRS a prezis corect incidența demenței la 80% dintre persoane. Ei au testat, de asemenea, scorul pe date externe din studiul Whitehall II, care a inclus 2.934 de funcționari publici britanici cu o vârstă medie de 57 de ani. UKBDRS a prezis corect 77% din cazurile de demență din această cohortă.

Rezultatele testelor de sensibilitate au arătat că UKBDRS a prezis cel mai bine dacă o persoană avea probabilitatea de a dezvolta demență în următorii 14 ani. În plus, UKBDRS a obținut rezultate comparabile cu testele APOE, care evaluează prezența unui biomarker genetic cheie pentru demență. Testele APOE au prezis 83% din cazurile de demență în eșantionul UK Biobank și 79% din cazurile din studiul Whitehall II.

De ce sexul masculin crește riscul de demență?

Deși femeile au un risc mai mare de a dezvolta boala Alzheimer, cea mai frecventă formă de demență, din cauza speranței de viață mai mari, anumiți factori de stil de viață mai frecvenți la bărbați pot contribui la riscul mai mare de demență. Acești factori includ fumatul, consumul excesiv de alcool și anumite expuneri profesionale la toxine din mediul înconjurător.

Faptul de a fi de sex masculin poate crește riscul de demență din cauza unui risc cardiovascular mai mare în comparație cu femeile și a unei tendințe mai scăzute de a solicita asistență medicală.

Variabilele psihosociale și riscul de demență

Variabilele psihosociale, cum ar fi dificultățile materiale și faptul că trăiesc singuri, pot crește riscul de demență. Acești factori pot avea un impact indirect asupra sănătății creierului, influențând accesul la asistență medicală și la alte activități care promovează sănătatea cardiovasculară și cerebrală, cum ar fi existența unui spațiu sigur în care să te plimbi sau să te implici, o educație de calitate și stimularea cognitivă, inclusiv stimularea socială.

Acești factori sunt, de asemenea, asociați cu stresul cronic, care poate avea un efect direct asupra sănătății creierului în timp. De exemplu, sărăcia poate duce la niveluri mai ridicate de stres, care pot afecta direct creierul prin efectele neurotoxice ale cortizolului și ale altor căi. În plus, acești factori psihosociali pot produce modificări ale expresiei genelor, cum ar fi o activitate crescută a genelor proinflamatorii, care pot avea un impact negativ asupra funcției cerebrale pe termen lung.

Limitele studiului

Deși studiul a fost lăudat pentru cohorta sa mare și metodologia riguroasă, trebuie remarcate unele limitări. În primul rând, cohorta nu a fost diagnosticată cu demență cu ajutorul proceselor clinice sau al evaluărilor inițiale. În plus, au existat diferențe majore între cele două eșantioane de studiu în ceea ce privește disponibilitatea înregistrărilor spitalicești și a măsurilor de rezultat autoraportate.

Studiul este limitat la parametrii pe care îi examinează. Având în vedere că cauza demenței rămâne necunoscută, nu este sigur că au fost puse toate întrebările corecte sau că au fost luați în considerare toți parametrii necesari pentru a evalua riscul de demență.

Diagnosticarea și prevenirea demenței

Este esențial să ne concentrăm asupra prevenirii demenței, deoarece în prezent nu există un tratament pentru această boală devastatoare. Instrumentele de predicție a riscului de demență, cum ar fi UKBDRS, pot contribui la creșterea gradului de conștientizare și pot încuraja pacienții să își schimbe comportamentul pentru a-și reduce riscul. Este important să subliniem faptul că un risc mai ridicat nu înseamnă că veți dezvolta neapărat demență, dar poate acționa ca un semnal de alarmă pentru a lua măsuri preventive.

Demența este o boală complexă și devastatoare care afectează milioane de oameni din întreaga lume. Datorită progreselor înregistrate în cercetare, instrumente precum UK Biobank Dementia Risk Score (UKBDRS) permit o predicție timpurie a riscului de demență cu până la 14 ani înainte de debutul bolii. Acest lucru deschide noi oportunități pentru depistarea precoce, prevenirea și modificarea comportamentelor legate de sănătate pentru a reduce riscul de demență.

Distribuie articolul

Detalii suplimentare

Lasă un comentariu