Un studiu recent al cercetătorilor de la Universitatea Newcastle din Australia a evidențiat o legătură îngrijorătoare între anxietate și riscul de a dezvolta demență la adulții în vârstă. Studiul, publicat în Journal of the American Geriatrics Society, a urmărit 2 132 de persoane cu vârste cuprinse între 60 și 81 de ani pe o perioadă de 10 ani.
Folosind Kessler Psychological Stress Scale, un sondaj care măsoară anxietatea și depresia, cercetătorii au descoperit că anxietatea cronică este asociată atât cu bolile cardiovasculare, cât și cu deteriorarea celulelor creierului, crescând astfel probabilitatea de demență.
Cei cu anxietate cronică aveau un risc de 2,8 ori mai mare, în timp ce cei cu anxietate nouă se confruntau cu un risc de 3,2 ori mai mare de a dezvolta demență, comparativ cu cei fără anxietate. Studiul a evidențiat un risc mai mare de demență pentru persoanele care se confruntă cu anxietate cronică sau nouă înainte de vârsta de 70 de ani.
De exemplu, anxietatea cronică a fost legată de un risc de 4,58 ori mai mare de demență în acest grup de vârstă. Dr. Gregory Bix, de la Universitatea Tulane, a explicat că hipertensiunea arterială netratată, adesea legată de anxietate, poate duce la leziuni cerebrale și declin cognitiv.
În plus, cercetătorii au observat că persoanele cu anxietate sunt mai predispuse să adopte comportamente nesănătoase, cum ar fi lipsa exercițiului fizic, fumatul și o dietă nesănătoasă, toate acestea putând contribui la demență. Dr. Bix a subliniat interconectarea dintre sănătatea mintală, funcția inimii și sănătatea creierului.
La nivel mondial, 301 milioane de persoane suferă de anxietate, în timp ce 55 de milioane sunt afectate de demență, un număr care se așteaptă să crească în viitor. Cu toate acestea, există modalități de atenuare a impactului anxietății. Solicitarea ajutorului unui specialist și practicarea tehnicilor de reducere a stresului pot fi benefice.
Terapeutul Joseé Muldrew a sugerat reflectarea asupra factorilor declanșatori ai anxietății, scrierea sentimentelor într-un jurnal și rezervarea de timp pentru a aborda gândurile anxioase.
Prin gestionarea eficientă a anxietății în prezent, persoanele își pot îmbunătăți calitatea vieții și pot reduce riscul de complicații de sănătate pe termen lung.