În ultimii ani, au fost depistate cazuri de un tip specific de fobie în care au fost observate diverse simptome psihologice și fiziologice, declanșate de circumstanțe legate de religie (de exemplu, transpirație, greață și senzație de pericol la participarea la un eveniment religios, intrarea într-o biserică).
Teofobia se caracterizează în mod fundamental printr-o aversiune sau teamă nejustificată, anormală și persistentă față de tot ceea ce are legătură cu religia și cu Dumnezeu și, mai ales, de teama de a suferi o pedeapsă divină, acest tip specific de fobie fiind cel mai frecvent în rândul persoanelor care au crescut într-un mediu cu o religiozitate puternică.
În acest articol vom vorbi mai detaliat despre teofobie, explicând principalele simptome și cum poate fi tratată în terapie.
Ce este teofobia?
Termenul teofobie se referă la o frică irațională și exagerată de religii, de Dumnezeu și de tot ceea ce are legătură cu chestiunile și ideile religioase, dar mai presus de toate teofobia este teama de a suferi o pedeapsă divină.
De aceea, atunci când o persoană suferă de teofobie, o poate exprima prin furie, aversiune și/sau teamă sau orice emoție de natură negativă față de practicile religioase și tot ceea ce are legătură cu religia.
Este destul de frecvent ca persoanele care suferă de teofobie să evite locurile de cult (de exemplu, sinagogi, moschei, moschei, biserici etc.), sinagogi, moschei, biserici, mănăstiri etc.), și poate chiar evita adepții unei religii. În aceste cazuri, persoana poate suferi frica irațională de a păcătui.
Simptomele teofobiei
Teofobia nu este o fobie foarte frecventă, astfel că nu este reflectată explicit în niciunul dintre cele mai importante manuale de diagnosticare a tulburărilor psihice (DSM-5 și ICD-11), deși în acest caz ar putea fi considerată ca o fobie specifică; totuși, întrucât au fost depistate cazuri în care au fost prezente simptome compatibile cu acest tip de fobie, vom explica o scurtă adaptare bazată pe simptomele unei fobii specifice.
1. Teofobia adaptată la criteriile de diagnostic din DSM-5
În primul rând, unul dintre principalele simptome care trebuie să fie prezente într-o fobie specifică, cum este în acest caz teofobia, este anxietatea sau teama intensă de tot ceea ce are legătură cu Dumnezeu și religia, și mai ales de o posibilă pedeapsă divină.
În plus, această anxietate sau teamă trebuie să fie total disproporționată față de pericolul real pe care religia sau Dumnezeu îl reprezintă în viața de zi cu zi, deoarece ei pot crede că li se va întâmpla ceva rău fără niciun motiv aparent. Pe de altă parte, anxietatea sau frica nu pot fi explicate prin utilizarea de droguri și/sau medicamente, nici prin alte tulburări psihice.
Un alt simptom compatibil ar fi evitarea puternică a tot ceea ce are legătură cu Dumnezeu sau cu religia.
Aceste simptome ar trebui să fie prezente timp de 6 luni sau chiar mai mult și pot cauza o afectare semnificativă la mai multe niveluri importante ale vieții subiectului (profesional-academic, familial și social).
2. Teofobia adaptată la criteriile de diagnostic ICD-11
Acum vom explica o adaptare a criteriilor de diagnostic ICD-11 pentru fobii specifice la posibilele cazuri de teofobie.
În primul rând, pentru ca un caz de teofobie să fie detectat, trebuie să existe o anxietate sau o teamă excesivă din partea persoanei care se manifestă atunci când persoana este expusă la orice are legătură cu religia și cu Dumnezeu (de exemplu, intrarea într-o biserică) și mai ales teama de pedeapsa divină.
Mai mult, aceste simptome de anxietate sau teamă trebuie să fie disproporționate față de pericolul real.
Este important de reținut că simptomele teofobiei nu trebuie să fi apărut la un moment dat, ci trebuie să fie prezente de mai multe luni pentru a putea considera că apare acest tip de fobie.
Pe de altă parte, trebuie remarcat faptul că simptomele teofobiei, pentru a fi considerate ca un tip de fobie, trebuie să fie suficient de grave pentru a provoca disconfort și/sau afectare la persoana care le experimentează.
3. Alte manifestări observabile pentru a depista un caz de teofobie
Când avem de-a face cu un caz de teofobie, există o serie de manifestări care pot fi observate, așa că este important să știm care sunt acestea pentru a putea decide cel mai potrivit tratament și tehnici psihologice pentru cazul respectiv.
Manifestările într-un caz de teofobie care pot fi observate și care sunt cele mai importante sunt următoarele:
- Evitarea de a merge și chiar de a trece pe lângă biserici, temple și/sau orice icoană religioasă
- Gânduri catastrofale despre primirea unei pedepse de la Dumnezeu.
- Ignorarea și/sau evitarea tuturor informațiilor care au legătură cu religia.
- Transpirație excesivă la întruniri religioase.
- Ritm cardiac crescut la întruniri religioase.
- Palpitații la orice întâlnire religioasă.
De reținut că acesta nu este un tablou clinic inclus în manualele de afecțiuni psihice, deși am dorit să semnalăm existența lui pentru că au fost depistate cazuri reale.
Este recomandabil ca, în cazul unui astfel de caz, un clinician specializat în sănătate mintală să evalueze temeinic caracteristicile clinice ale cazului recent, pentru a determina dacă este sau nu vorba de un caz de teofobie.
În plus, pentru ca un caz de teofobie să existe, nu este suficient ca una dintre manifestările observabile pe care tocmai le-am enumerat să fie prezentă izolat la persoana care vine la consult, ci mai degrabă trebuie să fie prezente mai multe dintre ele și, de asemenea, de cel puțin câteva luni (6 conform DSM-5), așa cum este cazul oricărui tip de fobie specifică.
Cauzele
În continuare vom discuta despre posibilele cauze ale teofobiei, deoarece este important să le luăm în considerare în vederea implementării unor planuri de prevenție pentru a evita dezvoltarea ulterioară a acestui tip de fobie.
1. Faptul de a fi suferit o experiență traumatică
Una dintre principalele cauze tinde să apară în acele cazuri în care persoana care suferă de teofobie a trăit o situație traumatizantă din cauza anumitor acțiuni, considerând că a fost o pedeapsă pentru că nu a făcut ceea ce trebuia, acesta fiind un factor predispozant.
Aceasta apare de obicei la persoanele care au crescut într-un mediu familial religios. De asemenea, poate fi declanșată de faptul că au suferit o experiență traumatică în timpul unui act religios sau din cauza unei acțiuni comise împotriva lor de către un enoriaș.
2. Teofobia alături de alte tulburări psihice
În alte cazuri, teofobia poate apărea ca o consecință a unei alte tulburări psihice, iar această fobie poate exacerba simptomele și înrăutăți prognosticul privind evoluția tulburării și eficiența tratamentului psihologic.
Tratamentul teofobiei
În cazul apariției teofobiei, trebuie consultat un specialist în sănătate mintală care poate evalua dacă simptomele sunt compatibile cu posibilul diagnostic, caz în care se poate întreprinde un tratament psihologic.
În primul rând, în timpul terapiei psihologice, ar putea fi folosite tehnici precum restructurarea cognitivă pentru a modifica aceste convingeri iraționale legate de frica și aversiunea față de tot ceea ce are legătură cu religia.
În al doilea rând, pacientul este de obicei antrenat în utilizarea tehnicilor de relaxare, astfel încât să le poată folosi atunci când se confruntă cu gânduri și experiențe care provoacă teofobie.
Poate fi, de asemenea, un instrument bun pentru a realiza tehnica de expunere la diferiți stimuli care provoacă acest disconfort (de exemplu, intrarea într-o biserică, posibilitatea de a vedea corpul pacientului, posibilitatea de a vedea corpul persoanei într-un mod diferit.
Este important de subliniat că acest proces trebuie să se desfășoare progresiv și fără forțare până când pacientul este capabil să facă față situațiilor de frică și/sau anxietate.
Cu toate acestea, trebuie precizat că, în cazul în care a dezvoltat teofobie ca urmare a unei experiențe traumatice, ar fi mai indicat să se efectueze un tratament specific pentru tulburarea de stres post-traumatic (PTSD).
Trebuie precizat că tipul de tratament care ar urma să fie efectuat în fața haosului teofob va depinde de diverși factori (de exemplu, de caracteristicile pacientului, de gravitatea tulburării și de severitatea acesteia), alte tulburări, abordarea terapeutică urmată de profesionistul în sănătate mintală).