Nu consistența scaunului sau numărul de episoade diareice este cea mai mare amenințare într-o enterocolită, ci ceea ce pierzi odată cu ele: apa și electroliții.
Deshidratarea poate surveni în câteva ore, mai ales la copii mici și vârstnici, iar semnele ei – gură uscată, amețeli, urinări rare – sunt adesea subestimate până când devine o urgență.
Vara, când temperaturile soară și alimentele stau ore întregi la soare, bacteriile se înmulțesc rapid fără să lase urme vizibile.
Carnea insuficient preparată, ouăle crude, lactatele nepasteurizate, fructele de mare și maioneza ies din frigider și devin teren fertil pentru Salmonella, Campylobacter, Shigella sau anumite tulpini de Escherichia coli.
Nu ai cum să le simți – nici gust, nici miros – dar ele ajung în intestin și declanșează inflamația atât a intestinului subțire, cât și a colonului.
Inamici nevăzuți: bacterii, virusuri, paraziți
Inflamația poate fi declanșată și de virusuri extrem de contagioase, precum norovirusul sau rotavirusul, care se transmit rapid în colectivități prin mâini contaminate sau obiecte comune.
Paraziți precum Giardia intestinalis sau Entamoeba histolytica apar mai ales după călătorii în zone cu igienă precară sau după consum de apă contaminată. Mai rar, cauza poate fi un antibiotic, un antiinflamator, radioterapia abdominală sau o boală inflamatorie intestinală cronică.
Taboul simptomelor variază de la diaree apoasă și crampe abdominale până la febră mare, vărsături și scaune cu sânge sau mucus. În formele ușoare, totul se rezolvă în câteva zile. În cele severe,
diareea poate depăși zece episoade pe zi, iar pierderile de sodiu, potasiu, clor și bicarbonat devin critice. Sete intensă, tensiune arterială scăzută, puls accelerat și confuzie sunt semne că organismul nu mai face față.
Rehidratarea, nu antibioticele, este tratamentul
Tratamentul nu înseamnă automat antibiotice. Dimpotrivă, în majoritatea enterocolitelor virale ele sunt inutile și pot agrava unele forme, favorizând rezistența bacteriană. Soluțiile de rehidratare orală, repausul și o alimentație ușoară sunt pilonii recuperării.
Orez fiert, cartofi, banane, mere coapte, supă clară – mese mici și dese. Prăjelile, lactatele, alcoolul, cafeaua și dulciurile concentrate sunt de evitat până la remiterea completă. Când trebuie să suni medicul?
Dacă febra depășește 39°C, diareea persistă mai mult de 3–4 zile, apare sânge în scaun, vărsăturile nu se opresc sau apar semne importante de deshidratare. La sugari, gravide, vârstnici și persoane cu boli cronice, evaluarea medicală trebuie făcută mai rapid.
Prevenția rămâne cea mai simplă armă: spălatul riguros al mâinilor, păstrarea alimentelor la rece, prepararea completă a cărnii și evitarea apei nesigure, mai ales în călătorii.
