Donald Trump ia aspirină zilnic. Nu pentru că un medic i-ar fi prescris-o, ci pentru că este convins că îi subțiază sângele și pentru că simte că are nevoie de acest obicei inclusiv psihologic.
Mărturisirea sa readuce în prim-plan o întrebare pe care milioane de oameni și-au pus-o măcar o dată: ar trebui să iau și eu aspirină preventiv? Răspunsul scurt este nu. Confuzia pornește chiar de la felul în care este descris medicamentul.
Aspirina nu subțiază sângele, așa cum se spune în limbajul comun. Este un antiagregant plachetar, ceea ce înseamnă că reduce capacitatea trombocitelor de a se lipi între ele și de a forma cheaguri.
La doze mici, de 81 mg, acest mecanism poate împiedica apariția unor infarcte sau accidente vasculare cerebrale ischemice. Dar exact același efect care protejează inima poate deschide poarta unor sângerări grave, inclusiv hemoragii majore. Aici se ia, de fapt, întreaga decizie medicală.
Când beneficiile depășesc riscurile
Pentru cine funcționează atunci? Pentru cei care au trecut deja printr-un infarct, printr-un accident vascular cerebral ischemic sau printr-o intervenție cardiovasculară precum montarea unui stent coronarian.
În aceste situații, medicii vorbesc despre prevenție secundară, iar aspirina poate fi recomandată pentru a împiedica un nou eveniment. Este o ecuație în care beneficiile depășesc deja riscurile.
Ce arată datele pentru persoanele sănătoase
Lucrurile stau complet diferit pentru o persoană sănătoasă, care nu a avut niciodată un astfel de episod și care s-ar gândi să înceapă tratamentul doar ca să prevină primul infarct. Aici intervin datele.
Studiul ASPREE, realizat pe peste 19.000 de adulți vârstnici sănătoși, a arătat că administrarea zilnică a unei doze mici de aspirină nu a redus semnificativ bolile cardiovasculare, în timp ce riscul de hemoragii majore a crescut.
Cu alte cuvinte, protecția sperată nu s-a materializat, dar pericolul s-a mărit. Recomandările U.S. Preventive Services Task Force merg în aceeași direcție. Persoanele de 60 de ani și peste nu ar trebui să înceapă administrarea aspirinei pentru prevenția primară a bolilor cardiovasculare.
Pentru adulții între 40 și 59 de ani care au un risc cardiovascular crescut, decizia nu poate fi luată în bloc, ci trebuie individualizată.
Vârsta, istoricul de ulcer sau hemoragii, tratamentele administrate concomitent și riscul cardiovascular general sunt doar câțiva dintre factorii pe care medicul îi cântărește. Faptul că aspirina se cumpără fără rețetă nu o transformă într-un medicament inofensiv.
Cei cărora medicul le-a prescris deja aspirină după un infarct, un AVC sau implantarea unui stent nu ar trebui să întrerupă tratamentul fără recomandare medicală.
În schimb, nimeni nu ar trebui să înceapă administrarea zilnică preventivă doar pentru că obiceiul este urmat de altcineva, indiferent cât de cunoscută este persoana respectivă.
