Mulți adulți în vârstă au privit ani la rând aspirina în doză mică drept un scut discret împotriva cancerului.
Un nou studiu publicat pe 29 ianuarie în JAMA Oncology schimbă însă această perspectivă: administrarea zilnică a 100 mg de aspirină nu reduce riscul de apariție a cancerului la persoanele de peste 65 de ani și, mai mult, a fost asociată cu un risc mai mare de deces prin cancer în perioada inițială de tratament.
Mesajul cercetătorilor este prudent, dar ferm: inițierea unui tratament de lungă durată cu aspirină în acest scop nu este recomandată la vârste înaintate, deși sunt necesare studii suplimentare pentru a evalua efectele pe termen foarte lung. Contextul e puternic și imposibil de ignorat.
Aproape două treimi dintre toate diagnosticele de cancer la nivel global sunt puse la persoane de 60 de ani și peste. Peste 70% dintre decesele cauzate de cancer apar tot în această grupă de vârstă.
În Statele Unite, vârsta mediană la diagnostic este de 67 de ani, iar după 60 de ani incidența crește accentuat, trecând de 2.000 de cazuri la 100.000 de persoane în rândul celor peste 75 de ani.
Pentru a evalua dacă aspirina poate schimba acest tablou, cercetătorii au analizat datele din studiul clinic randomizat ASPREE (Aspirin in Reducing Events in the Elderly). Între 2010 și 2017, participanții au primit zilnic 100 mg de aspirină sau un placebo, timp de aproximativ 4,7 ani.
Urmărirea a continuat până în 2024, iar analiza datelor s-a făcut în 2025. Peste 19.000 de persoane din Australia și Statele Unite au fost incluse, cu o vârstă mediană de 75 de ani; aproximativ 56% au fost femei.
La intrarea în studiu, niciun participant nu avea boli cardiovasculare, demență sau dizabilități fizice majore. În această perioadă, au fost raportate 3.448 de cazuri de cancer și 1.173 de decese prin cancer. Rezultatele au conturat o imagine nuanțată.
Aspirina în doză mică nu a crescut numărul de cazuri noi de cancer. Însă, în rândul participanților care au luat aspirină pe durata studiului inițial, riscul de deces cauzat de cancer a fost semnificativ mai mare. Acest semnal de risc nu s-a menținut în perioada de observație ulterioară.
Chiar și așa, concluzia specialiștilor a fost că aspirina în doză mică nu funcționează ca strategie de prevenție a cancerului la adulții în vârstă.
Rezultatele ridică întrebări esențiale, spune dr. Katherine Van Loon, specialist în cancere gastrointestinale la Universitatea din California, San Francisco, care nu a fost implicată în cercetare.
Ea observă că datele diferă de ceea ce s-a văzut în grupuri mai tinere, unde aspirina părea să ofere beneficii, ceea ce sugerează că vârsta poate influența răspunsul organismului la tratament.
Decizia de a lua aspirină trebuie astfel adaptată fiecărui pacient, în funcție de raportul dintre riscuri și beneficii. Iar pentru că studiul a inclus doar persoane fără boli cardiovasculare, rezultatele nu pot fi extinse automat la cei care primesc aspirină pentru afecțiuni cardiace.
Aceeași linie de prudență este susținută și de dr. Rigved Tadwalkar, cardiolog din California.
El amintește că ghidurile actuale ale Colegiului American de Cardiologie și ale Asociației Americane a Inimii nu recomandă utilizarea de rutină a aspirinei pentru prevenția primară la vârstnici care nu au avut boli cardiovasculare.
Aspirina rămâne totuși o opțiune clar recomandată în anumite situații, precum după un infarct, un accident vascular cerebral sau alte evenimente cardiovasculare majore, decizii care se iau împreună cu medicul. Discuția despre aspirină nu e nouă.
Pastila este uneori prescrisă pentru a preveni formarea cheagurilor de sânge și a reduce riscul de infarct sau AVC, dar vine cu costuri: poate crește riscul de sângerări interne și de iritații gastrice.
În 2022, U.S. Preventive Services Task Force a recomandat să nu se inițieze aspirina în doză mică pentru prevenirea primară a bolilor cardiovasculare la adulții de 60 de ani sau peste. Pentru cei între 40 și 59 de ani, decizia rămâne individuală, deoarece beneficiile nete sunt limitate.
Pentru reducerea riscului de cancer la vârste înaintate, specialiștii indică soluții mai sigure și deja validate.
E vorba de a respecta programele de screening recomandate pentru vârstă, de a renunța la fumat și de a limita consumul de alcool, de a adopta o alimentație bazată pe alimente de origine vegetală, de a menține o greutate sănătoasă și de a face mișcare regulat.
Adăugați protecția solară și o bună cunoaștere a istoricului familial de cancer, iar tabloul prevenției devine mai clar. Mesajul principal al experților este clar: aspirina nu ar trebui începută de persoanele în vârstă doar cu scopul de a preveni cancerul.
Orice tratament trebuie discutat cu medicul, care poate evalua corect riscurile și beneficiile în funcție de situația fiecărui pacient.
