Un semnal de alarmă pe care mulți îl ignoră: senzația de abdomen umflat care revine după fiecare masă nu este, așa cum se crede de obicei, doar un efect al gazelor.
Când balonarea devine un companion fidel al meselor, iar disconfortul nu mai dispare de la sine, corpul transmite un mesaj care merită ascultat.
Dr. Harshavardhan Rao B., gastroenterolog, atrage atenția că în spatele acestui simptom aparent banal se pot ascunde afecțiuni care necesită îngrijire medicală.
„Balonarea și disconfortul abdominal sunt printre cele mai frecvente simptome pentru care oamenii ajung într-o clinică de gastroenterologie”, mărturisește medicul, subliniind cât de răspândită este problema.
Însă ceea ce pare o simplă acumulare de gaze poate indica, de fapt, dispepsie funcțională, sindromul intestinului iritabil sau boala celiacă. Chiar și constipația poate fi vinovată, inclusiv în cazul persoanelor care consideră că tranzitul intestinal este normal.
Există o capcană în care mulți pacienți cad: faptul că un remediu aduce ușurare nu înseamnă că tratamentul este corect sau că diagnosticul a fost stabilit. Antiacidele, de pildă, nu au niciun efect atunci când balonarea nu are legătură cu aciditatea gastrică.
Combinațiile de enzime digestive sunt susținute de puține dovezi în afara unor deficiențe specifice, iar majoritatea probioticelor, avertizează specialistul, este mai degrabă produsul marketingului decât al științei. „Este important de reținut acest lucru”, insistă el.
O altă afecțiune luată în calcul este suprapopularea bacteriană a intestinului subțire, cunoscută sub acronimul SIBO. Deși este o problemă reală, medicul semnalează că diagnosticul este pus uneori în exces, pentru că testele respiratorii sunt greu de interpretat corect.
Gastropareza, vinovatul ascuns din spatele balonării
Dar există o condiție care merită o atenție aparte: gastropareza, adică golirea întârziată a stomacului.
Aici nu vorbim despre un blocaj fizic care împiedică alimentele să treacă, ci despre o disfuncție a mușchilor și nervilor stomacului, care nu mai reușesc să propulseze conținutul spre intestinul subțire la viteza normală.
Simptomele sunt ușor de confundat cu balonarea obișnuită, însă tabloul este diferit: senzația de sațietate după doar câteva înghițituri, greutatea care persistă ore întregi după masă, greața, presiunea în partea superioară a abdomenului, refluxul și, în cazurile avansate, vărsăturile cu alimente consumate cu multe ore sau chiar zile în urmă.
Cea mai frecventă cauză cunoscută a gastroparezei este diabetul de lungă durată. Totuși, afecțiunea poate apărea și după intervenții chirurgicale în zona superioară a tractului gastrointestinal, în anumite boli neurologice sau autoimune, ori ca efect al unor medicamente.
Pentru a stabili diagnosticul, medicii pot recurge la endoscopie, pentru a exclude un blocaj, și la investigații care măsoară cât de repede se golește stomacul.
Când balonarea devine un motiv de consult
Balonarea ocazională, mai ales după o masă copioasă, nu este neapărat un motiv de îngrijorare și poate trece de la sine. Lucrurile se schimbă însă atunci când simptomele se repetă sau vin la pachet cu alte semne.
Specialiștii recomandă o evaluare medicală dacă balonarea apare împreună cu scădere în greutate fără intenție, vărsături persistente, dificultăți la înghițire, anemie, sânge în scaun, antecedente familiale de cancer gastrointestinal sau simptome care apar pentru prima dată după vârsta de 45 de ani.
În cazul femeilor, distensia abdominală persistentă însoțită de senzația de sațietate după o cantitate mică de mâncare este, de asemenea, un motiv de consult. Nu există un tratament unic pentru balonare, pentru că abordarea depinde de afecțiunea care o provoacă.
În gastropareză, ajută mesele mai mici, mestecarea atentă și ajustarea cantității de grăsimi și fibre din alimentație. Pentru diabetici, controlul riguros al glicemiei devine esențial. Concluzia medicului este clară: balonarea repetată nu trebuie pusă automat pe seama gazelor.
Dacă senzația de prea-plin apare după doar câteva înghițituri și persistă ore întregi, acest detaliu poate oferi medicului indicii prețioase despre cauza reală a problemei.
