La nivel internaţional, din cauza cancerului mor anual 10 milioane de oameni. Cancerul de sân şi cel de plămâni sunt cele mai diagnosticate tipuri de neoplasm, cu 2.26 milioane de cazuri, respectiv, 2.21 milioane, conform celor mai recente date ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. În România însă, cancerul de sân şi cel de plămâni nu mai sunt cele mai frecvente tipuri de neoplasm nou diagnosticate.
Astfel, în 2020, 12.938 de români au fost diagnosticaţi cu cancer colorectal, mai mult decât cei diagnosticaţi cu cancer de plămân (12.122 pacienţi) sau cu cancer de sân (12.085 pacienţi).
„În ultimele decenii, vârsta medie de diagnosticare a cancerului colorectal a scăzut în mod agresiv. Astfel, dacă la sfârşitul anilor 1980, vârsta medie de diagnosticare a acestui tip de cancer era de 72 de ani, începând cu 2015, din cauza stilului de viaţă şi a factorilor de mediu, ea a ajuns la 66 de ani”, afirmă Dr. Elena Ciupercă, medic primar gastroenterolog şi fondatoarea clinicii de gastroenterologie DigestMed.
33% din decesele prin cancer sunt cauzate de stilul de viaţă şi factorii de mediu
Anomaliile genetice sunt răspunzătoare pentru apariţia cancerului colorectal, însă aceste anomalii pot fi nu doar moştenite din familie, ci şi dobândite ca urmare a stilului de viaţă şi a factorilor de mediu.
„Până la 40% din cancere pot fi prevenite. Cum putem face acest lucru? Prin conştientizarea importanţei pe care îl are stilul nostru de viaţă în apariţia cancerului şi implicit prin adoptarea unui stil de viaţă sănătos, precum şi prin respectarea măsurilor de monitorizare periodică. Fumatul, consumul de alcool, activitatea fizică redusă, consumul scăzut de legume şi fructe, obezitatea- toţi aceştia sunt factori de risc pentru cancerul cu diferite localizări şi de asemenea sunt comportamente des întâlnite în ţara noastră. Stă deci în puterea noastră să diminuăm în mod substanţial aceste riscuri printr-o schimbare pozitivă a stilului nostru de viaţă”, adaugă Dr. Elena Ciupercă.
Descoperit în stadii incipiente, cancerul colorectal are o şansă mare de succes a măsurilor de tratament. Astfel, rata de supravieţuire la 5 ani este de peste 90%, dacă diagnosticarea este realizată într-un stadiu precoce şi scade până la 14-16%, dacă diagnosticarea este făcută în stadiul IV.
Din fericire, pentru cancerul colorectal sunt disponibile metode eficiente de screening- testul de depistare a hemoragiilor oculte şi colonoscopia. Printre acestea, colonoscopia nu doar că poate diagnostica în stadii precoce cancerul colorectal şi poate identifica modificările precursoare, polipii, dar permite şi îndepărtarea acestor polipi de cele mai multe ori în cadrul aceleiaşi explorări.
Când trebuie începută monitorizarea colonului şi care sunt principalele simptome ale bolii
În cazul persoanelor fără simptome digestive, colonoscopia ar trebui realizată preventiv începând cu vârsta de 50 de ani, investigaţia urmând a fi repetată la distanţă de 10 ani. Totuşi, în cazul persoanelor care au rude de gradul 1 care au fost diagnosticate cu această afecţiune, monitorizarea colonului ar trebui să înceapă la 40 de ani sau cu 10 ani mai devreme decat cel mai tânăr caz din familie.
Chiar dacă investigarea regulată a colonului este recomandată abia după 50 de ani, este important ca, indiferent de vârstă, să fim atenţi la o serie de simptome care ar putea semnala o afecţiune gravă.
„Schimbarea inexplicabilă şi persistentă a tranzitului intestinal, scaunele cu sânge, durerile abdominale persistente ar trebui să ne pună în alertă şi să realizăm un control de specialitate. Alte semne de alarmă sunt scăderea bruscă în greutate sau instalarea anemiei. În cazul diagnosticării timpurii a cancerului colorectal, şansele de vindecare sunt de partea noastră. Din păcate, ultimii doi ani de pandemie au dus la o adresabilitate mai redusă către medic şi la un număr mai mic de investigaţii realizate pentru screening; implicit au fost mai puţini pacienţi diagnosticaţi cu cancer colorectal şi în stadii mai avansate de boală. Este important să nu neglijăm evaluarea şi monitorizarea stării de sănătate indiferent de alte situaţii de risc asociate”, adaugă Dr. Elena Ciupercă.