O ceașcă de cafea decofeinizată nu este, de fapt, complet lipsită de cofeină. Chiar și după extracție, rămân urme: între 2 și 7 mg, față de 80–120 mg cât are una obișnuită. Pentru cineva care trebuie să evite orice cantitate, diferența contează – și eticheta devine brusc esențială.
Boabele folosite sunt exact aceleași cu ale cafelei clasice. Nu soiul le deosebește, ci tratamentul aplicat înainte de prăjire, când sunt încă verzi și poroase.
Atunci, prin diverse tehnologii, li se scoate cea mai mare parte a cofeinei, lăsând intactă structura pentru ca mai târziu, la prăjire, să se dezvolte aromele familiare.
Standardele internaționale cer eliminarea a 97–99% din cofeina inițială – suficient cât să poarte eticheta de decofeinizat, insuficient cât să fie zero.
Cum se extrage cofeina fără a pierde aroma?
Cum se întâmplă, de fapt, extracția? Una dintre cele mai apreciate metode folosește doar apă caldă și cărbune activ. Boabele verzi sunt înmuiate, iar lichidul rezultat, încărcat cu arome, trece prin filtre speciale care rețin moleculele de cofeină.
Apa rămasă, bogată în compuși aromatici, este refolosită pentru loturi noi – astfel, din boabele proaspete se extrage aproape exclusiv cofeina. Niciun solvent chimic, doar apă și cărbune. O altă tehnologie, considerată de ultimă generație, implică dioxidul de carbon la presiuni foarte mari.
Sub această formă, gazul devine un solvent selectiv: atrage cofeina, dar lasă în pace substanțele responsabile de gust. Apoi, cofeina este separată, iar dioxidul de carbon se reutilizează. Eficient și delicat cu aroma.
Există și o metodă mai veche, cu solvenți alimentari autorizați, precum acetatul de etil sau clorura de metilen. Boabele sunt tratate, spălate, aburite și uscate.
Reziduurile de solvent din produsul final sunt extrem de mici – mult sub limitele considerate sigure de autorități, care monitorizează atent fiecare lot. O parte semnificativă a solventului se pierde oricum în timpul prăjirii.
Autoritățile din Uniunea Europeană și din alte regiuni garantează că, respectând standardele, cafeaua decofeinizată este sigură pentru consum.
Alegerea potrivită pentru cei sensibili la cofeină
Dar gustul? Primele versiuni erau, într-adevăr, fade. Tehnologiile moderne au schimbat lucrurile: o mare parte din compușii aromatici se păstrează.
Un degustător experimentat poate observa nuanțe subtile, dar pentru majoritatea consumatorilor, diferența față de cafeaua obișnuită este minoră – mai ales la sortimentele premium. Iar în privința substanțelor nutritive, pierderile sunt mici.
Polifenolii și antioxidanții rămân în proporții foarte apropiate de cele ale cafelei clasice. Decofeinizată sau nu, cafeaua continuă să fie o sursă importantă de antioxidanți în alimentație. Cine ar trebui să o aleagă? Nu pentru că una ar fi „mai sănătoasă” decât cealaltă.
Pentru persoanele care tolerează bine cofeina, varianta obișnuită poate face parte dintr-o dietă echilibrată și a fost asociată, în studii, cu un risc mai mic pentru anumite boli cronice.
În schimb, varianta decofeinizată devine potrivită pentru cei care se confruntă cu insomnie, sensibilitate la cofeină, palpitații, tulburări de anxietate sau care au primit recomandarea medicului de a limita aportul.
Și mai ales în timpul sarcinii, când ghidurile internaționale sugerează maximum 200 mg de cofeină pe zi, o cafea decofeinizată poate fi o alternativă care păstrează ritualul fără riscuri – deși orice schimbare importantă în alimentație ar trebui discutată cu medicul. Nu este o băutură artificială.
Nu este nici complet goală de cofeină. Este rezultatul unor procese atent reglementate, care elimină cea mai mare parte a stimulentului, păstrând în același timp aroma și plăcerea unei cești de cafea. Pentru cei care vor să reducă, dar nu să renunțe, poate fi exact ceea ce caută.
