Toamna își ia tributul nu doar prin frunzele copacilor, ci și prin podoaba capilară. Mulți oameni ajung să observe, spre finalul verii și începutul toamnei, o cantitate mai mare de fire de păr rămase pe perie, în cadă sau pe pernă. Nu este o simplă impresie.
Cercetătorii au descoperit că ciclul de viață al firului de păr are un ritm sezonier bine definit. Un studiu care a implicat 823 de femei sănătoase a scos la iveală un detaliu semnificativ.
Proporția firelor ajunse în faza telogenă, perioada de repaus care precede căderea, atinge un nivel mai ridicat pe timpul verii. Alte investigații au confirmat un vârf al pierderilor de păr spre sfârșitul sezonului cald și începutul celui rece.
Totuși, acest lucru nu oferă un permis de liberă trecere pentru orice cădere accentuată din septembrie sau octombrie. Creșterea părului nu este un proces liniar. Foliculii parcurg etape succesive, iar o parte dintre fire intră în repaus.
După această fază, firul este eliminat pentru a face loc unui nou ciclu de creștere. Sezonalitatea face ca această tranziție să nu fie perfect uniformă de-a lungul anului. În anumite intervale, mai multe fire ajung în repaus și ulterior cad.
De aici provine senzația că toamna părul se rărește vizibil.
Când căderea nu mai e doar sezonieră
În mod obișnuit, o persoană pierde între 50 și 100 de fire de păr pe zi fără ca acest lucru să indice o problemă medicală. Linia de demarcație apare atunci când căderea devine abundentă, continuă sau este însoțită de o subțiere vizibilă.
Unul dintre cele mai frecvente tipuri de cădere difuză poartă numele de efluviu telogen. Acesta nu debutează neapărat imediat după evenimentul declanșator.
Febra mare, o infecție, o intervenție chirurgicală, stresul fiziologic sau psihologic important, pierderea rapidă în greutate și anumite medicamente pot fi urmate, după câteva luni, de o perioadă de cădere accentuată.
Prin urmare, dacă părul începe să cadă mai mult în octombrie, cauza nu trebuie căutată neapărat în luna octombrie. Uneori, factorul declanșator poate să fi apărut cu câteva luni înainte.
Scăderea rapidă în greutate și alimentația insuficientă pot reprezenta factori declanșatori pentru efluviul telogen. Organismul are nevoie de nutrienți pentru producerea normală a firului de păr, iar aportul insuficient de fier, proteine, zinc și anumite vitamine poate fi asociat cu căderea părului.
De aceea, o perioadă de dietă drastică urmată de câteva luni de cădere accentuată a părului este un motiv pentru care merită investigată cauza, nu doar schimbarea șamponului. Afecțiunile tiroidiene se numără printre cauzele medicale care pot determina subțierea sau căderea părului.
American Academy of Dermatology menționează atât bolile tiroidiene, cât și aportul insuficient de fier, proteine sau zinc printre factorii asociați cu pierderea vizibilă a părului.
De aceea, atunci când căderea persistă sau este însoțită de o modificare evidentă a densității, este mai utilă o evaluare medicală decât presupunerea că totul se întâmplă din cauza schimbării anotimpului.
Ce urmărești și când mergi la medic
Un indiciu important este densitatea părului. Dacă observi cărarea mai lată, scalpul mai vizibil în anumite zone, coada de cal mai subțire sau o diminuare progresivă a volumului, situația merită evaluată. Acest lucru este diferit de simpla observare a unor fire în plus în scurgerea dușului.
Există și forme de alopecie în care problema nu este doar eliminarea mai rapidă a firelor, ci modificarea procesului de creștere sau miniaturizarea foliculilor. Efluviul telogen și alopecia androgenetică, de exemplu, sunt afecțiuni diferite și pot chiar coexista.
În cazul efluviului telogen, căderea este de multe ori temporară. American Academy of Dermatology precizează că, după îndepărtarea factorului declanșator, părul își poate recăpăta treptat densitatea, procesul putând dura câteva luni.
Problema apare atunci când factorul declanșator persistă sau când există o altă afecțiune care nu a fost identificată. De aceea, o cădere care continuă săptămâni și luni fără tendință de ameliorare nu ar trebui pusă automat pe seama toamnei.
O evaluare dermatologică este cu atât mai importantă dacă căderea este bruscă și foarte abundentă;
observi că părul se rărește vizibil; cărarea devine progresiv mai lată; apar zone fără păr; scalpul este roșu, inflamat, dureros sau prezintă scuame; căderea persistă și nu pare să se reducă; ai trecut recent printr-o infecție, febră, intervenție chirurgicală, dietă restrictivă sau scădere rapidă în greutate.
În funcție de aspectul scalpului și istoricul pacientului, medicul poate decide dacă sunt necesare investigații suplimentare. Faptul că observi mai multe fire în perioada septembrie-octombrie nu înseamnă automat că ai nevoie de un tratament pentru alopecie.
Există dovezi privind caracterul sezonier al ciclului părului, iar această variație poate fi perfect compatibilă cu un scalp sănătos. Important este tiparul: dacă fenomenul este temporar și densitatea părului rămâne stabilă, explicația sezonieră este una posibilă.
Dacă apar subțierea progresivă, zone rare sau căderea persistentă, trebuie căutată și o altă cauză.
