În mijlocul unei zile de caniculă, senzația de răcoare după un pahar cu apă aproape înghețată este aproape irezistibilă. Dar cât de reală este această răcorire? După câteva înghițituri, apa ajunge în stomac și, în numai câteva minute, se încălzește până la temperatura internă a corpului.
Vascularizația densă a organelor abdominale transferă rapid căldură către lichid, iar efectul de răcire globală rămâne modest. Senzația puternică de prospețime pe care o simțim vine, de fapt, de la receptorii nervoși din gură și gât, care trimit un semnal instantaneu către creier.
Este mai mult o iluzie termică decât o schimbare reală a temperaturii corpului.
Cine ar trebui să evite apa foarte rece?
Pentru o persoană sănătoasă, teama de un așa-numit „șoc termic” este nefondată. Volumul de apă rece dintr-un pahar standard este prea mic pentru a destabiliza echilibrul intern, iar organismul dispune de mecanisme robuste de reglaj.
Ceea ce unii percep drept un șoc este, de cele mai multe ori, o reacție nervoasă temporară la diferența bruscă de temperatură. Dacă ai băut vreodată foarte repede apă cu gheață, probabil ai simțit acea durere ascuțită în frunte – „brain freeze”.
Fenomenul apare când frigul contractă rapid vasele de sânge din cerul gurii, urmat de o dilatare la fel de bruscă, iar nervul trigemen transmite creierului un semnal interpretat ca durere. Este total inofensiv și trece, de regulă, în mai puțin de un minut.
Multă vreme s-a spus că apa rece „oprește digestia”. Studiile nu confirmă că ar încetini semnificativ procesul digestiv. Totuși, la unele persoane, mai ales cele cu sindrom de intestin iritabil, gastrită sau alte afecțiuni digestive, pot apărea crampe ușoare, balonare sau un disconfort trecător.
Pentru majoritatea oamenilor sănătoși, diferența dintre apa rece și cea la temperatura camerei este neglijabilă din punct de vedere digestiv.
Apa rece nu te ajută să slăbești semnificativ
Există categorii pentru care băuturile foarte reci pot deveni problematice. Persoanele care suferă de migrene sau au o sensibilitate crescută a nervului trigemen pot observa că lichidele reci declanșează mai ușor un episod dureros.
De asemenea, cei cu acalazie, sensibilitate dentară accentuată sau reflux gastroesofagian sever ar trebui să consume astfel de băuturi cu moderație.
După un efort fizic intens sau o expunere prelungită la temperaturi extreme, înghițirea rapidă a unei cantități mari de apă cu gheață poate provoca crampe gastrice sau greață – în astfel de momente, hidratarea treptată este mai confortabilă.
Cât despre mitul că apa rece ajută la slăbit, acesta are un sâmbure de adevăr, dar efectul este infim: un pahar de 500 ml de apă aproape înghețată consumă doar câteva calorii suplimentare pentru încălzirea ei, mult prea puțin pentru a influența greutatea. Nu există o temperatură magică a apei.
Specialiștii recomandă, în general, o temperatură între 10 și 15°C, suficient de răcoroasă pentru confort, dar fără a irita. Apa extrem de rece nu hidratează mai bine decât cea la temperatura camerei – ceea contează cu adevărat este cantitatea totală de lichid consumată pe parcursul zilei.
Dacă senzația de răcoare te face să bei mai mult, atunci apa rece poate fi chiar o alegere mai bună în timpul verii. În final, regula rămâne aceeași: hidratează-te suficient.
Temperatura lichidului este secundară față de nevoia organismului de a primi apa de care are nevoie pentru a face față căldurii.
