Mai mult de 10 ore și jumătate pe scaun pe zi — și riscul de insuficiență cardiacă sare vertiginos, indiferent cât de mult ai alerga dimineața. Nu e vorba doar de lipsa sportului, ci de ceva mult mai perfid: perioadele lungi în care organismul rămâne aproape complet nemișcat.
Un studiu amplu, publicat în 2025 pe un eșantion de peste 89.000 de participanți, a demonstrat că nici persoanele active fizic nu scapă de efectele negative ale sedentarismului extrem.
Trecut de pragul celor aproximativ 10 ore și jumătate petrecute zilnic pe scaun, riscul de deces din cauze cardiovasculare crește semnificativ. Contează mai puțin cât te antrenezi seara; ceea ce contează cu adevărat este cât timp petreci nemișcat între antrenamente.
Ce se întâmplă în corp când nu te miști ore întregi?
Când corpul rămâne ore întregi fără mișcare, metabolismul încetinește brusc. Organismul arde mai puține calorii și grăsimi, iar nivelul glicemiei crește, forțând pancreasul să secrete mai multă insulină.
În timp, acest dezechilibru poate duce la rezistență la insulină — un preludiu direct al diabetului de tip 2. Mai mult, această rezistență declanșează inflamație cronică, un mecanism care accelerează formarea plăcilor de aterom în artere.
Odată depuse, acestea îngustează vasele de sânge și cresc pericolul de infarct miocardic, accident vascular cerebral sau insuficiență cardiacă. Afectată este și circulația. Mușchii picioarelor, care ar trebui să ajute inima să pompeze sângele, rămân inactivi.
Fluxul sanguin încetinește, iar inima este nevoită să facă un efort suplimentar pentru a menține totul în funcțiune. Iar efectele nu sunt vizibile imediat: se adună în tăcere, an după an.
Pauzele active, cheia salvării
De vină este și tehnologia. Activitățile care odinioară presupuneau deplasare — mersul la bibliotecă, vizitele, chiuretajul — sunt acum rezolvate cu un singur clic sau un apel video.
Orele petrecute în fața calculatorului, lucrul de acasă, naveta cu mașina, timpul pe telefon sau în fața televizorului transformă majoritatea adulților în prizonieri ai scaunului. Corpul uman, avertizează specialiștii, nu a fost proiectat pentru o imobilitate atât de prelungită.
Totuși, soluțiile nu sunt complicate. Medicii recomandă pauze scurte de mișcare pe parcursul zilei, indiferent cât de încărcat este programul. Să te ridici de pe scaun și să mergi aproximativ cinci minute la fiecare oră. Să porți convorbirile telefonice în picioare.
Să alegi scările în locul liftului. Să faci exerciții ușoare de întindere între ședințe. Să transformi discuțiile cu colegii în scurtă plimbare. Să păstrezi sticla de apă departe de birou — astfel încât fiecare înghițitură să te oblige la câțiva pași.
Aceste pauze active pun musculatura în mișcare, stimulează circulația și reduc o parte din efectele negative ale statului prelungit.
Dacă petreci zilnic peste opt ore la birou, specialiștii recomandă o discuție cu medicul despre riscul cardiovascular, mai ales dacă se adaugă hipertensiunea, diabetul, colesterolul ridicat sau excesul ponderal. Pentru că, deși efectele nu dor acum, ele se acumulează în tăcere.
