O umflătură moale care se turtește sub deget și revine imediat după ce presiunea dispare nu este un detaliu banal.
Poate fi semnalul unei malformații vasculare, iar un medic chirurg vascular și endovascular, Sumit Kapadia, a explicat recent, într-o postare preluată de Times of India, cum poate fi recunoscută o astfel de leziune printr-un simplu test.
Dacă formațiunea aproape dispare la apăsare și apoi se umple din nou, vorbim despre o leziune vasculară compresibilă, un indiciu pe care specialiștii îl consideră relevant.
Malformațiile vasculare sunt anomalii apărute încă din viața intrauterină, când vasele de sânge nu se dezvoltă după tiparul normal. În loc să circule fluent, sângele sau limfa se adună în spații anormale, iar vasele implicate pot fi venoase, limfatice, capilare sau o combinație a acestora.
Societatea Internațională pentru Studiul Anomaliilor Vasculare (ISSVA) împarte aceste forme în două mari categorii: malformații cu flux lent, cum sunt cele venoase, limfatice și capilare, și malformații cu flux rapid, precum cele arteriovenoase.
Când un semn din copilărie devine dureros
Cazul unei adolescente relatat de medicul Kapadia arată cât de ușor pot fi confundate aceste leziuni cu semne banale. Fata avea încă din copilărie o zonă moale, ușor albăstruie și reliefată pe gambă, pe care familia o considera un simplu semn din naștere.
După ani fără nicio problemă, zona a început să se umfle și să doară după perioade lungi petrecute în picioare. Investigațiile au scos la iveală adevărata natură a formațiunii: o malformație venoasă. Evoluția nu este întâmplătoare.
Spre deosebire de anumite tumori vasculare ale copilăriei, care trec printr-o fază de creștere urmată de regresie, malformațiile vasculare nu dispar, de regulă, spontan. Ele pot crește odată cu organismul și pot deveni mai evidente în anumite etape ale vieții.
Pubertatea, perioadele de dezvoltare, sarcina sau un traumatism pot accentua simptomele. Durerea, senzația de tensiune, umflarea, modificările de culoare ale pielii sau creșterea formațiunii pot apărea abia după mult timp, iar localizarea leziunii dictează cât de serioase devin aceste semne.
De la ecografie la planul terapeutic
Un singur indiciu nu este însă suficient pentru un diagnostic. Comportamentul la apăsare poate atrage atenția medicului, dar evaluarea clinică și investigațiile imagistice sunt cele care confirmă natura leziunii.
Ecografia poate arăta structura vaselor și fluxul de sânge, în timp ce RMN-ul oferă detalii mai precise despre dimensiune, extindere și relația cu nervii, mușchii, arterele sau venele din jur. Nu toate malformațiile vasculare cer tratament imediat.
Dacă nu dau simptome și nu afectează funcțiile organismului, medicul poate alege monitorizarea. Când tratamentul devine necesar, decizia depinde de tipul leziunii, mărime, localizare și simptome.
Pentru malformațiile venoase, scleroterapia este una dintre opțiunile principale: o substanță este injectată direct în vasele anormale pentru a le închide și reduce. În anumite situații se recurge la intervenții chirurgicale, laser sau alte proceduri.
La malformațiile arteriovenoase, embolizarea și scleroterapia pot diminua fluxul sanguin anormal și pot ține leziunea sub control. Tratamentul nu înseamnă însă întotdeauna eliminarea definitivă, iar unele cazuri cer urmărire îndelungată și proceduri repetate.
Un semn prezent de la naștere nu trebuie să devină automat o sursă de panică. Merită însă atenție atunci când își schimbă aspectul, crește, se umflă, devine dureros sau capătă o culoare diferită.
Iar dacă este vorba despre o umflătură moale, veche, care se micșorează semnificativ la presiune și revine după ce presiunea este înlăturată, acest comportament poate fi un indiciu valoros pentru medic – mai ales când formațiunea se mărește sau provoacă disconfort.
Important este de reținut că malformația vasculară nu este o formă de cancer, ci o anomalie a vaselor, iar în multe cazuri poate fi gestionată eficient, cu un plan adaptat fiecărei situații.
