Deschizi telefonul să verifici o notificare și, fără să observi, ai pierdut o oră întreagă citind despre dezastre, conflicte și crize. Știi că-ți provoacă neliniște, dar degetul continuă să deruleze. Acest comportament aparent irațional are un nume: doomscrolling.
Fenomenul a explodat în timpul pandemiei de COVID-19, când milioane de oameni petreceau ore întregi urmărind vești alarmante despre virus. De atunci, obsesia s-a extins mult dincolo de sănătate.
Rețelele sociale și platformele de știri au creat un flux nesfârșit de informații negative, iar creierul nostru, construit pentru a detecta pericole, nu face față. Nu e vorba de informare. Când citești compulsiv știri care-ți fac rău, fără să te poți opri, intri într-un cerc vicios.
Te întrebi: de ce continui, dacă mă simt din ce în ce mai rău?
Creierul nostru caută pericole, iar algoritmii îl hrănesc
Răspunsul stă în evoluție. De-a lungul istoriei, supraviețuirea a depins de recunoașterea rapidă a amenințărilor. Creierul este programat să acorde mai multă atenție informațiilor periculoase decât celor neutre sau pozitive – un mecanism numit biasul negativității.
Veștile rele ne captivează atenția și rămân mai mult în memorie. Platformele digitale exploatează această vulnerabilitate. Algoritmii observă ce conținut te atrage și-ți livrează din ce în ce mai mult din același tip.
Dacă ai urmărit un conflict sau o catastrofă, vei primi o avalanșă de materiale similare. Se creează un mediu în care ești expus aproape exclusiv la vești sumbre. În plus, incertitudinea ne face să căutăm răspunsuri. Crezi că următoarea știre va aduce claritate sau o veste bună.
Realitatea e că fluxul nu se oprește niciodată. „Mai citesc doar încă una” se transformă în zeci de minute, chiar ore. Expunerea repetată activează sistemele de stres. Creierul tratează știrile dramatice ca pe amenințări reale, chiar dacă nu ne afectează direct.
Se eliberează cortizol și adrenalină, hormoni care, pe termen lung, mențin o stare de alertă permanentă. Studiile arată că acest consum excesiv este legat de anxietate mai mare, stres perceput intens, îngrijorare cronică și senzația de pierdere a controlului.
Persoanele cu tulburări anxioase resimt efectele și mai puternic. Mulți verifică știrile în pat, înainte de culcare. Informațiile alarmante trezesc creierul exact când ar trebui să se relaxeze. Consecințele sunt clare: adormire dificilă, somn fragmentat, treziri nocturne și oboseală dimineața.
Pe termen lung, imaginea asupra lumii se deformează. Unii ajung să creadă că totul merge rău, că nimic pozitiv nu se mai întâmplă, că viitorul e inevitabil sumbru. Pesimismul și neputința se instalează.
Soluții practice pentru a sparge cercul vicios
Deși doomscrollingul nu este un diagnostic psihiatric oficial, are trăsături compulsive. Știi că-ți face rău, dar nu te poți opri. Este un comportament similar cu alte forme de utilizare excesivă a telefonului.
Oricine poate fi afectat, dar riscul crește la persoanele anxioase, stresate, care petrec mult timp pe telefon, verifică frecvent notificările sau caută constant informații pentru a reduce incertitudinea.
Orele petrecute cu ochii pe ecran aduc și consecințe fizice: sedentarism, tensiune în gât și umeri, oboseală oculară, dureri de cap, mai puțin timp petrecut în aer liber. Specialiștii propun soluții simple, dar eficiente. Stabilește intervale clare pentru citirea știrilor.
Evită să le verifici imediat după trezire și înainte de culcare. Dezactivează notificările aplicațiilor de știri. Alege surse credibile, nu fluxurile haotice de pe rețele sociale. Limitează timpul petrecut pe telefon folosind funcțiile de monitorizare a ecranului.
Înlocuiește o parte din știri cu activități relaxante – lectură, plimbări, sport. Reducerea acestui obicei nu înseamnă să ignori complet informațiile. A fi informat rămâne important.
Diferența e între a te informa și a consuma compulsiv sute de știri care repetă aceeași idee, crescându-ți stresul fără să-ți ofere soluții.
Dacă observi că nu te poți opri din verificat știrile, anxietatea devine persistentă, somnul e afectat, concentrarea scade sau starea de spirit se alterează săptămâni la rând, poate fi util să discuți cu un psiholog sau psihiatru.
Un specialist te poate ajuta să identifici mecanismele din spatele comportamentului și să dezvolți strategii mai sănătoase de gestionare a informațiilor. Doomscrollingul este un semn al erei digitale.
Creierul nostru caută pericole, iar algoritmii exploatează această tendință, oferind un flux continuu de vești alarmante. Informarea e esențială, dar expunerea permanentă la negativitate poate afecta somnul, crește stresul și anxietatea și distorsiona percepția asupra lumii.
Stabilirea unor limite clare și alegerea conștientă a surselor sunt pași importanți pentru a-ți proteja sănătatea mintală.
