Dieta de rotație a câștigat rapid popularitate datorită unei promisiuni seducătoare: slăbire accelerată prin alternarea aportului caloric, ca și cum metabolismul ar putea fi „păcălit” să nu se adapteze.
În practică însă, specialiștii o plasează în categoria dietelor de tip „fad”, cu rezultate pe termen scurt și beneficii durabile limitate pentru sănătate. Schema pe care se sprijină este simplă și strictă.
Un ciclu de trei săptămâni în care caloriile se schimbă de la o săptămână la alta, împreună cu tipurile de alimente incluse. Conform autorului Martin Katahn, această variație ar împiedica organismul să se obișnuiască cu un aport redus de energie și ar menține ritmul pierderii în greutate.
Practic, pentru femei, planul propune o primă săptămână cu cel mult 600 kcal pe zi, o a doua cu maximum 900 kcal și o a treia cu până la 1.200 kcal. Pentru bărbați, pragurile cresc la 1.200, 1.500 și 1.800 kcal, în aceeași progresie săptămânală.
Apoi urmează o fază de menținere, în care se revine la aportul caloric zilnic recomandat pentru fiecare persoană. Una dintre trăsăturile care par, la prima vedere, atrăgătoare este libertatea de a include toate grupele alimentare.
Accentul cade pe fructe și legume, pâine integrală, lactate degresate, carne și grăsimi considerate sănătoase. Nu există alimente interzise explicit. Singura recomandare fermă din etapa de menținere este evitarea îndulcitorilor artificiali. Susținătorii dietei promit mult.
Spun că variația calorică accelerează metabolismul, că planul e mai ușor de urmat decât o dietă hipocalorică constantă și că protejează împotriva epuizării psihice generate de restricțiile stricte. Numai că, atunci când aceste idei sunt testate la standardele științei, dovezile lipsesc.
Nu există studii evaluate inter pares care să confirme eficiența dietei de rotație sau mecanismul metabolic invocat. Nici afirmația despre o pierdere medie de aproximativ 6 kilograme nu este susținută de cercetări riguroase. Absența cercetărilor nu elimină, însă, potențialele riscuri.
Din contră, în cazul dietelor cu restricții calorice severe, literatura medicală a documentat deja efecte nedorite. Aportul energetic extrem de redus crește probabilitatea de deficiențe de vitamine, minerale și macronutrienți esențiali.
Scăderea rapidă în greutate este, de regulă, nesustenabilă și se asociază frecvent cu efectul yo-yo, acele cicluri de slăbire urmate de îngrășare. Pe termen lung, restricțiile dure pot încetini chiar metabolismul, invers decât promite planul.
Alternarea perioadelor restrictive poate afecta relația cu mâncarea și imaginea corporală, favorizând comportamente alimentare nesănătoase.
Iar pentru persoanele cu afecțiuni precum diabetul de tip 2, probleme renale sau tulburări ale tensiunii arteriale, fluctuațiile de aport caloric și de hidratare pot deveni periculoase. Aici se află miezul problemei: lipsa susținerii științifice solide. Într
-un peisaj al nutriției tot mai atent la dovezi, orice plan care promite rezultate rapide fără studii riguroase cere prudență. Din perspectiva medicală și nutrițională, dieta de rotație nu poate fi recomandată ca strategie sigură și eficientă pentru slăbirea pe termen lung.
Ca multe diete populare, mizează pe viteză, nu pe echilibru, sustenabilitate și sănătate metabolică.
Înainte de a începe orice dietă – inclusiv aceasta – este esențială consultarea unui medic sau a unui specialist în nutriție, mai ales în cazul persoanelor cu afecțiuni cronice sau aflate sub tratament.
