Efectul yo-yo nu este singura consecință a dietei daneze de 600 de calorii.

Efectul yo-yo nu este singura consecință a dietei daneze de 600 de calorii.

Deși dieta daneză promite zece kilograme în treisprezece zile, riscul de a pierde masă musculară și de a încetini metabolismul este mare.

Zece kilograme în treisprezece zile. Sună aproape ireal, iar pentru cei care caută o soluție rapidă, această promisiune poate fi irezistibilă.

Sub numele de dieta daneză, regimul promite pe termen scurt ceea ce mulți își doresc de ani de zile: o pierdere spectaculoasă în greutate, fără efort susținut. În spatele acestei oferte, însă, se ascunde un plan alimentar care taie drastic din calorii.

Aportul zilnic este limitat la 600-800 de calorii, mult sub ce are nevoie un adult pentru a funcționa normal. Cei care îl urmează se hrănesc aproape exclusiv cu carne slabă, pește, ouă și cafea, completate de câteva legume și o cantitate infimă de fructe.

Pâinea, pastele, orezul, zahărul și alcoolul sunt complet interzise.

Corpul pierde apă și mușchi, nu doar grăsime

Ce se întâmplă cu adevărat în corp atunci când este supus unui astfel de șoc? Medicii explică faptul că, deși greutatea scade vertiginos, ceea ce se pierde cu adevărat nu este doar grăsimea. O parte semnificativă este apă și, mai grav, masă musculară. Iar

metabolismul, în loc să se accelereze așa cum susțin promotorii dietei, încetinește, intrând într-un regim de supraviețuire. Susținătorii regimului vorbesc despre o ardere accelerată a grăsimilor. Specialiștii, însă, nu găsesc dovezi solide pentru aceste efecte pe termen lung.

Dimpotrivă, organismul resimte rapid privațiunea. Primul semn este oboseala accentuată, urmată de amețeli și dificultăți de concentrare. Apoi apar durerile de cap și iritabilitatea. Pe măsură ce zilele trec, corpul suferă de deficiențe grave de vitamine și minerale, iar masa musculară se topește.

Cel mai periculos efect, spun medicii, este așa-numitul efect yo-yo. După ce dieta se încheie și omul revine la alimentația obișnuită, kilogramele pierdute revin, adesea cu vârf și îndesat. Iar tentația de a „compensa” perioada de restricție poate declanșa episoade de supraalimentare.

Cine nu ar trebui să urmeze acest regim?

Nu toată lumea ar trebui să se apropie de un astfel de regim. Femeile însărcinate sau care alăptează, adolescenții, persoanele cu diabet, bolile cronice sau tulburările de alimentație sunt sfătuiți categoric să îl evite.

La fel și cei care au un program fizic intens – organismul lor are nevoie de combustibil, nu de o foamete forțată. Pentru o pierdere în greutate reală și durabilă, experții recomandă un ritm mult mai modest: între 0,5 și 1 kilogram pe săptămână.

O scădere mai rapidă crește riscul de a pierde mușchi și de a vedea greutatea revenind imediat. Planul alimentar echilibrat, adaptat nevoilor fiecăruia, mișcarea regulată și obiceiurile care pot fi menținute pe termen lung sunt, spun medicii, singura cale sigură.

Distribuie articolul

Lasă un comentariu