Epuizarea termică și insolația arată diferit — iar confuzia dintre ele poate fi fatală

Epuizarea termică și insolația arată diferit — iar confuzia dintre ele poate fi fatală

Diferența dintre epuizarea termică și insolație poate fi o chestiune de viață sau de moarte, iar recunoașterea rapidă a semnelor este esențială.

Când soarele arde neîncetat, organismul poate ceda în două moduri, iar unul dintre ele ucide rapid. Diferența dintre o stare de rău trecătoare și o urgență reală se joacă adesea pe muchie de cuțit – și poate fi o chestiune de viață sau de moarte.

Transpirația abundentă, amețelile și o slăbiciune care te obligă să te așezi. Pentru mulți, acestea sunt semnele obișnuite ale zilelor toride.

În realitate, este vorba de epuizarea provocată de căldură, o afecțiune în care corpul pierde masiv apă și săruri minerale prin sudoare, iar mecanismul de răcire începe să cedeze. Ea apare frecvent după ore petrecute la temperaturi ridicate sau după un efort fizic susținut sub soarele dogoritor.

Persoana încă este conștientă, transpiră puternic, simte greață, poate avea dureri de cap sau crampe musculare. Pielea devine rece, umedă și palidă, pulsul accelerează, dar temperatura corpului, de cele mai multe ori, rămâne sub 40 de grade Celsius.

Dacă este mutată repede la umbră, i se slăbesc hainele și primește lichide în înghițituri mici, își poate reveni în timp.

Pragul de la care organismul cedează

Dar există un prag dincolo de care corpul nu mai face față. Când termometrul intern urcă brusc peste 40 de grade Celsius, vorbim de insolație. Atunci, organismul nu mai poate elimina niciun surplus de căldură. Pielea devine fierbinte, roșie și uscată – deși, după efort, poate fi încă umedă.

Apar confuzia, dificultățile de vorbire, amețelile severe, pierderea echilibrului, convulsiile sau leșinul. Inima bate extrem de repede, respirația devine alertă, iar starea de conștiență se modifică ireversibil fără intervenție imediată.

Creierul, inima, rinichii și alte organe vitale sunt în pericol. Principala diferență? Gravitatea simptomelor și reacția organismului. În cazul epuizării, persoana este lucidă, iar răcirea și hidratarea o aduc de regulă la normal în aproximativ 30 de minute.

Dacă în jumătate de oră nu se observă nicio îmbunătățire sau starea se agravează, este nevoie de consult medical. În cazul insolației, nu mai există timp de așteptat – modificările stării de conștiență și febra extremă fac obligatorie solicitarea ajutorului de urgență.

Până la sosirea echipajului, fiecare minut contează. Persoana trebuie mutată într-un loc răcoros și răcită cât mai rapid: comprese reci pe gât, axile și zona inghinală, stropirea corpului cu apă.

Dacă victima își pierde cunoștința, este confuză, are convulsii, temperatura corporală foarte ridicată, nu mai poate bea lichide sau respiră cu dificultate, apelul la 112 nu mai suportă amânare.

Cine e cel mai expus caniculei?

Vulnerabilitatea în fața caniculei nu este aceeași pentru toată lumea. Copiii mici, persoanele peste 65 de ani, femeile însărcinate, cei cu boli cardiovasculare, diabet sau care desfășoară activități fizice intense în aer liber sunt cei mai expuși.

În zilele cu temperaturi extreme, regulile sunt simple, dar vitale: evitarea soarelui între orele 11:00 și 18:00, consumul regulat de apă chiar și fără senzația de sete, haine lejere și deschise la culoare, pălărie și ochelari de soare.

Alcoolul și băuturile foarte dulci sunt de evitat, iar efortul fizic trebuie limitat în orele de vârf. Recunoașterea rapidă a semnelor și intervenția imediată pot face diferența dintre o zi grea de vară și o urgență cu consecințe devastatoare.

Când apar semne sugestive pentru insolație, prezentarea de urgență la medic poate salva o viață.

Distribuie articolul

Lasă un comentariu