Febra sare brusc la 39-40 de grade Celsius, iar copilul, până acum sănătos, devine iritabil, refuză mâncarea și plânge când încearcă să înghită. În spatele gâtului, pe amigdale și pe palatul moale, apar mici vezicule care se transformă repede în ulcerații dureroase.
Este herpangina – o infecție virală care lovește de regulă vara și la începutul toamnei, mai ales în creșe și grădinițe. Virusul circulă extrem de ușor: prin saliva, prin mâinile nespălate, prin jucăriile contaminate sau chiar pe cale fecal-orală.
După o incubație de trei până la șase zile, boala debutează fără avertizare. Pe lângă febră și dureri de gât, pot apărea cefalee, oboseală, greață, vărsături sau dureri de burtă.
Cel mai caracteristic semn rămân însă leziunile din cavitatea bucală – acele vezicule care fac ca alimentația și hidratarea să devină o provocare.
Cum se tratează herpangina fără antivirale
Diagnosticul se pune de obicei în cabinet, pe baza aspectului leziunilor și a simptomelor. Medicul trebuie să facă diferența față de alte afecțiuni, precum stomatita herpetică, faringita streptococică sau boala gură-mână-picior.
Analizele de laborator sunt rareori necesare, fiind rezervate cazurilor atipice. Nu există un tratament antiviral specific – terapia este strict simptomatică. Antitermicele și analgezicele, adaptate vârstei și greutății, sunt administrate pentru a controla febra și durerea.
Atenție: aspirina este interzisă la copii, din cauza riscului de sindrom Reye. Hidratarea devine prioritatea absolută. Durerile la înghițire îi fac pe mulți copii să refuze lichidele, iar febra accelerează pierderile de apă.
Lichidele trebuie oferite în cantități mici și des: apă, ceai slab, supă, băuturi reci sau la temperatura camerei. Alimentația moale – iaurt, piureuri, compoturi – evită iritarea mucoasei. Alimentele condimentate, crocante, sărate sau acide sunt de evitat.
Antibioticele nu au niciun efect, deoarece boala este virală; administrarea lor nejustificată nu face decât să favorizeze rezistența bacteriană.
Semnele de alarmă pe care părinții nu trebuie să le ignore
În marea majoritate a cazurilor, simptomele dispar în cinci până la șapte zile, iar copilul se recuperează complet. Pericolul real este deshidratarea, cauzată de refuzul alimentelor și lichidelor.
La copiii mici, febra foarte mare poate declanșa convulsii febrile, iar în situații extrem de rare, infecția poate evolua spre meningită virală sau encefalită.
De aceea, părinții trebuie să ceară ajutor medical de urgență dacă febra persistă mai multe zile, copilul refuză complet lichidele, prezintă uscăciunea gurii, lipsa lacrimilor, urinări rare sau somnolență excesivă.
Starea de confuzie, convulsiile sau deteriorarea bruscă a stării generale impun prezentarea imediată la spital. Leziunile bucale care se agravează, se infectează sau împiedică complet alimentația pot necesita internare pentru administrarea de lichide intravenos și monitorizare.
Un nou consult este necesar și atunci când simptomele persistă mai mult de 7-10 zile sau evoluția este neobișnuită. Febra ridicată, deși frecventă, sperie adesea părinții. Primul pas: administrarea unui antipiretic recomandat – paracetamol sau ibuprofen – în doze corecte.
Camera trebuie aerisită, hainele să fie lejere, iar compresele cu apă călduță pot reduce disconfortul. Băile cu apă rece sau frecțiile cu alcool ori oțet sunt periculoase și nu trebuie folosite. În timpul febrei, alimentația nu se forțează; accentul cade pe hidratare.
Dacă febra depășește 39-40 de grade și nu cedează după medicamente după trei zile, este obligatoriu consultul medical. De regulă, febra scade în două-trei zile, iar recuperarea completă are loc în aproximativ o săptămână.
Spălarea frecventă a mâinilor și evitarea contactului cu persoanele bolnave rămân cele mai simple și eficiente metode de prevenire. Herpangina are, în general, o evoluție favorabilă, dar vigilența părinților face diferența între un disconfort trecător și o complicație care pune viața în pericol.
