Nucile sunt alimente excelente, mai ales ca aperitiv sau gustare în timpul zilei, și merită să joace un rol mai important în obiceiurile noastre alimentare. Dintre marea varietate de nuci, fisticul este deosebit de interesant pentru conținutul bogat în antioxidanți și pentru numeroasele sale beneficii pentru sănătate, în special pentru inimă și pentru nivelul colesterolului.
Fisticul este fructul arborelui de fistic (Pistacia vera), un arbust originar din Orientul Mijlociu. Apreciat încă din anul 7000 î.Hr. de către locuitorii acestei regiuni (Siria, Turcia, Persia), fisticul este și astăzi una dintre cele mai populare nuci. Popularitatea fisticului este pe deplin justificată, deoarece, pe lângă aroma sa rafinată, acesta este bogat într-o serie de vitamine, minerale și grăsimi nesaturate care sunt bune pentru sănătate. Fisticul se remarcă, de asemenea, printr-o activitate antioxidantă foarte ridicată, o proprietate care provine din conținutul său de mai mulți polifenoli (antociani, quercetină, naringinină, resveratrol, printre altele), carotenoizi (în special luteină și zeaxantină) și gama-tocoferol (o formă de vitamina E). Se știe că toate aceste molecule contribuie la prevenirea principalelor boli cronice, în special a bolilor cardiovasculare, a diabetului de tip 2, a cancerului și a declinului cognitiv.
Fisticul: o reducere cu 40% a riscului de boli cardiovasculare
Impactul pozitiv al nucilor asupra prevenirii bolilor cardiovasculare este bine documentat: studiile arată că un consum regulat al acestor fructe duce la o reducere medie de aproape 40% a riscului de boli de inimă. Se știe de câțiva ani că acest efect este în mare parte legat de capacitatea grăsimilor mononesaturate din aceste fructe de a reduce nivelul colesterolului LDL „rău”, fără a afecta nivelul colesterolului HDL „bun”.
Alte rezultate sugerează că conținutul excepțional de molecule antioxidante din fistic ar putea juca, de asemenea, un rol în prevenirea bolilor de inimă asociate cu aceste fructe. Oxidarea colesterolului LDL joacă un rol activ în formarea plăcilor ateromatoase pe pereții vaselor de sânge și reprezintă, prin urmare, un factor de risc major pentru bolile cardiovasculare; prezența crescută a antioxidanților în sânge ar putea, prin urmare, să reducă gradul de oxidare a acestei forme de colesterol și să încetinească considerabil formarea acestor plăci.
Una sau două porții de fistic pe zi
Pentru a examina această ipoteză, cercetătorii americani au analizat impactul consumului de fistic asupra statusului antioxidant al sângelui persoanelor al căror nivel de colesterol LDL era ușor peste nivelul normal, adică în jur de 3 mmol/L. Unii participanți au urmat o dietă de control (fără fistic) timp de patru săptămâni, în timp ce altora li s-a administrat una sau două porții de fistic pe zi. Rezultatele au fost fără echivoc: cei care au mâncat fistic în mod regulat au avut niveluri mult mai ridicate de antioxidanți în sânge decât cei care au urmat dieta de control și niveluri mult mai scăzute de colesterol LDL oxidat.
Consumul regulat de fistic ajută la scăderea nivelului de colesterol rău și la prevenirea oxidării acestuia, doi factori care joacă un rol activ în apariția bolilor de inimă. Asta demonstrează că gustările pot fi sinonime cu sănătatea!
