Un diagnostic de infecție congenitală poate schimba traiectoria unei vieți.
Cercetătorii de la Institutul Karolinska din Suedia au descoperit că anumite boli transmise de la mamă la făt în timpul sarcinii sunt legate de un risc semnificativ mai mare ca cel mic să fie diagnosticat mai târziu cu autism sau dizabilitate intelectuală.
Rezultatele, publicate în JAMA Pediatrics, vin după ce oamenii de știință au urmărit dosarele medicale ale peste 3,6 milioane de persoane născute în Suedia. În centrul atenției s-au aflat infecțiile cunoscute sub acronimul TORCH.
Este vorba despre un grup de microorganisme care pot traversa bariera placentară și pot ajunge la făt: toxoplasmoza, sifilisul, rubeola, citomegalovirusul și virusul herpes simplex. Dintre toți participanții la studiu, 975 primiseră un astfel de diagnostic congenital.
Cifrele care schimbă perspectiva
Cifrele sunt izbitoare. În analiza la nivelul întregii populații, cei care avuseseră o infecție TORCH au prezentat un risc de aproximativ 3,1 ori mai mare de a dezvolta autism, comparativ cu persoanele fără un astfel de diagnostic.
Când cercetătorii au comparat frați între ei, pentru a elimina influența factorilor familiali, estimarea a rămas aproape identică: 3,19 ori. Legătura devine și mai puternică atunci când autismul este însoțit de dizabilitate intelectuală.
Iar pentru dizabilitatea intelectuală în sine, datele sunt și mai dramatice. Riscul în analiza populațională a fost de aproximativ 7,22 ori mai mare pentru cei expuși la o infecție congenitală TORCH. Comparația între frați a indicat o estimare chiar mai ridicată.
Severitatea contează și ea: pentru formele ușoare, riscul a fost de circa trei ori mai mare, în timp ce pentru formele severe până la profunde, estimarea a urcat la aproximativ 23,5 ori. Totuși, contextul este esențial. Aceste infecții congenitale sunt rare.
Un risc relativ crescut nu înseamnă că fiecare copil expus va dezvolta autism sau dizabilitate intelectuală. Dintre toate microorganismele analizate, citomegalovirusul congenital s-a dovedit cel mai frecvent.
Din cele 975 de persoane cu infecție TORCH înregistrată, 487 aveau CMV, adică aproximativ jumătate. În cohorta studiată, infecția congenitală cu CMV a apărut la aproximativ 1-2 cazuri la 10.000 de nașteri.
Alături de herpesul simplex, CMV a fost asociat cu cele mai ridicate estimări ale riscului de dizabilitate intelectuală.
Ce nu confirmă studiul și ce spun autorii
Studiul nu a găsit însă aceeași relație pentru toate tulburările de neurodezvoltare urmărite. În cazul ADHD, analiza inițială a sugerat o asociere modestă, dar aceasta nu s-a menținut când cercetătorii au făcut comparațiile între frați.
Pentru tulburarea obsesiv-compulsivă, nu a existat o legătură constantă. Cercetătorii au analizat și performanțele școlare: adolescenții expuși la o infecție TORCH, dar care nu aveau diagnostic de autism sau dizabilitate intelectuală, au înregistrat scoruri școlare ceva mai mici.
Autorii atrag atenția că rezultatele nu trebuie citite ca o explicație generală pentru autism. Infecțiile TORCH congenitale sunt neobișnuite și contribuie la o proporție foarte mică din totalul cazurilor de autism din populație.
Importanța cercetării se leagă în special de copiii care au fost efectiv afectați de o astfel de infecție. Pentru ei, datele indică o asociere clară cu un risc mai mare de autism și dizabilitate intelectuală.
„Este important de subliniat că este neobișnuit ca aceste infecții să fie transmise de la mamă la copil.
Ele reprezintă o proporție foarte mică din toate cazurile de autism din populație, dar pentru copiii care sunt efectiv afectați observăm un risc clar crescut atât pentru autism, cât și pentru dizabilitate intelectuală”, a explicat Reneé Gardner, cercetătoare la Departamentul de Sănătate Publică Globală al Institutului Karolinska și coautoare a studiului.
