Persoanele care preferă să adoarmă târziu se pot confrunta cu dificultăți legate de sănătatea mentală și fizică. Un studiu recent al Universității din Surrey indică o vulnerabilitate crescută la depresie, anxietate și afecțiuni cronice în rândul acestor indivizi.
Cercetarea, publicată în revista PLOS One, a analizat conexiunea dintre tiparele de somn, sănătatea mintală și comportamente specifice, precum consumul de alcool și conștientizarea emoțională, pe un eșantion de 546 de studenți.
Rezultatele au evidențiat o predispoziție mai mare la depresie în rândul celor care se culcă târziu, comparativ cu persoanele matinale. De asemenea, acești participanți au manifestat o tendință accentuată de a se îngrijora excesiv, un factor adesea asociat cu depresia.
Studiul a arătat că persoanele care se trezesc devreme prezintă o conștientizare mai profundă a emoțiilor și o atenție activă asupra stărilor mentale.
În contrast, persoanele care preferă să stea treze noaptea au demonstrat o conștientizare mai scăzută a emoțiilor, fiind mai predispuse la consumul de alcool și la un somn de calitate inferioară.
Unul dintre motivele potențiale pentru vulnerabilitatea crescută la depresie în rândul celor care adorm târziu ar putea fi tendința creierului de a genera gânduri negative și ruminații seara. Această intensificare a gândurilor negative poate amplifica stările de anxietate și depresie.
Mai multe studii sugerează că tiparele de somn ale persoanelor care stau treze până târziu pot afecta sănătatea fizică.
Cercetătorii de la Universitatea Rutgers din New Jersey au descoperit o utilizare mai puțin eficientă a grăsimilor pentru energie în rândul acestor persoane, ceea ce poate contribui la depunerea excesivă de grăsimi, la dezvoltarea diabetului de tip 2 și a bolilor cardiovasculare.
Sensibilitatea redusă la insulină, un factor important în dezvoltarea diabetului, și obiceiurile de somn neregulate pot influența negativ funcțiile organismului. Un alt studiu a indicat un risc mai mare de cancer de sân la femeile care se culcă târziu.
Pentru a reduce riscurile de depresie și afecțiuni fizice, se recomandă acordarea unei atenții sporite programului de somn, în special în rândul tinerilor.
Intervențiile care promovează un somn regulat, precum stabilirea unui program de somn consecvent, reducerea consumului de alcool și gestionarea stresului, pot ajuta la prevenirea riscurilor asociate cu privarea de somn și cu obiceiurile nesănătoase de viață.
Creșterea gradului de conștientizare cu privire la impactul somnului asupra sănătății mentale și fizice ar putea facilita implementarea unor schimbări benefice, ajutând indivizii să își regleze programul de somn pentru a-și proteja sănătatea.
