Zeci de mii de oameni pornesc zilnic mașina de spălat sau uscătorul și ies din casă. E un gest aparent inofensiv, susținut de promisiunea tehnologiei moderne: sisteme de protecție, senzori, opriri automate.
Doar că, spun specialiștii, niciun aparat care generează căldură nu poate fi lăsat cu adevărat singur. Riscul de incendiu e considerat scăzut de către experți, însă ei subliniază constant un lucru: nu poate fi exclus complet.
Iar atunci când apare o defecțiune, prezența unei persoane în locuință face diferența dintre un incident minor și un dezastru. Brian Dunagan, investigator al incendiilor rezidențiale, spune clar că funcțiile de siguranță integrate în uscătoarele moderne sunt numeroase, dar nu elimină riscul.
„La fel ca în cazul oricărui aparat care încălzește, există totuși un risc”, avertizează el. Recomandarea lui e tranșantă: uscătorul să fie folosit doar când cineva e acasă și treaz, pentru a putea interveni la primele semne.
Cauzele frecvente: scame, furtunuri greșite și obiecte interzise
Andrei Suprunov, tehnician cu experiență, completează tabloul. El atrage atenția asupra unei practici extrem de răspândite: pornirea uscătorului noaptea, pentru a beneficia de tarife mai mici la electricitate.
„Nu porni uscătorul când casa e goală și, cu siguranță, nu peste noapte, când toată lumea doarme”, spune el.
Deși în majoritatea cazurilor nu se întâmplă nimic, un orificiu de ventilație înfundat, un termostat defect sau o piesă supraîncălzită pot transforma un zgomot neobișnuit într-un foc care se extinde rapid.
Șeful departamentului de produse electrocasnice de la LG Electronics, Dean Brindle, confirmă aceeași vulnerabilitate. „Dacă apare o defecțiune neașteptată sau o supraîncălzire, e necesară o intervenție imediată pentru a întrerupe curentul și a stinge flăcările”, explică el.
Când oamenii sunt acasă, pot detecta semnele timpurii – un zgomot ieșit din comun, mirosul de fum – și pot acționa înainte ca focul să scape de sub control. Datele arată că incendiile provocate de uscătoare au, de cele mai multe ori, cauze binecunoscute. Cea mai frecventă este acumularea de scame.
„Se adună în jurul filtrului, în interiorul carcasei și în conducta de evacuare”, explică Suprunov. Când fluxul de aer e restricționat, uscătorul se încălzește excesiv, rufele se usucă tot mai greu, iar pericolul crește.
Un alt factor major îl reprezintă obiectele care nu ar trebui să ajungă niciodată într-un uscător. Covorașele de baie cu bază de cauciuc, plasticul, spuma sau textilele îmbibate cu uleiuri și grăsimi se pot supraîncălzi și lua foc. „Oamenii nu se gândesc la prosoapele și cârpele uleioase.
Chiar și după spălare, unele substanțe rămân pe ele, iar căldura din uscător le face periculoase”, spune Suprunov. Nici ventilația nu e de neglijat.
Furtunurile montate incorect, conductele prea lungi sau deteriorate, dar mai ales cele din plastic sau folie subțire, favorizează acumularea de scame și supraîncălzirea. „Văd des furtunuri strânse în spatele uscătorului sau instalate greșit”, adaugă tehnicianul.
Semne de alarmă pe care nu trebuie să le ignori
Pentru a reduce riscul, experții recomandă câteva măsuri simple, dar vitale : curățarea filtrului de scame după fiecare utilizare, verificarea periodică a întregului sistem de ventilație, evitarea supraîncărcării aparatului și respectarea instrucțiunilor de uscare.
Brian Dunagan atrage atenția asupra semnalelor de alarmă: timpi de uscare tot mai lungi, miros de ars sau căldură excesivă. „Faptul că hainele se usucă mai greu e adesea un avertisment timpuriu al unei obstrucții care poate duce la probleme de siguranță”.
Suprunov completează lista cu verificarea fluxului de aer la clapeta de pe perete și cu oprirea imediată a aparatului dacă apare un zgomot neobișnuit sau carcasa devine prea fierbinte. În astfel de situații, specialiștii sfătuiesc să nu se improvizeze, ci să se cheme un tehnician autorizat.
