Pacienții care au suferit un infarct miocardic sever au, în proporție covârșitoare, particule de plastic în sânge – de peste două ori mai des decât cei cu artere sănătoase.
Un studiu publicat în European Heart Journal dezvăluie o asociere care ridică întrebări serioase: 84% dintre cei cu infarct acut au microplastice și nanoplastice în fluxul sanguin, față de doar 32% dintre persoanele cu vase coronare normale.
Polietilena, cea mai frecventă formă de plastic găsită
Cercetătorii italieni au analizat probe de sânge extrase direct din arterele coronare a 61 de pacienți supuși angiografiei. Rezultatele arată un decalaj clar: în grupul cu boală coronariană stabilă, procentul celor cu plastic detectat a fost de aproximativ 40%.
În schimb, la pacienții fără leziuni semnificative, proporția a fost de numai 32%. O diferență care lasă loc de interpretare, dar nu oferă încă un răspuns definitiv. Cea mai frecventă formă de plastic găsită?
Polietilena – materialul din care sunt făcute pungile, ambalajele și recipientele de zi cu zi – a apărut la 97% dintre cei la care s-au identificat microplastice. O descoperire care se alătură unui număr tot mai mare de cercetări care explorează cum invizibilele fragmente de plastic afectează inima.
Atenție: nu e cauză, ci corelație
Cu toate acestea, autorii studiului avertizează: ceea ce au observat este o corelație, nu o demonstrație. Michelle Routhenstein, dietetician specializat în prevenția bolilor cardiovasculare, subliniază că cercetarea este una observațională, cu un lot restrâns de subiecți, dintr-o singură țară.
Nu poate stabili o relație de cauză și efect. „Aceste descoperiri sunt interesante și atrag atenția asupra factorilor de mediu care contribuie la inflamație și leziuni vasculare, dar nu dovedesc că materialele plastice provoacă atacuri de cord”, spune ea. Un element care complică imaginea: fumatul.
Istoricul de fumat s-a dovedit unul dintre cei mai puternici factori asociați cu prezența microplasticelor în sânge.
„Fumatul și poluarea aerului sunt legate atât de bolile cardiovasculare, cât și de o expunere mai mare la plastic, ceea ce face dificilă separarea efectelor independente”, explică autorii.
Până când studiile viitoare vor clarifica mecanismele, specialiștii recomandă măsuri simple pentru reducerea expunerii zilnice.
Routhenstein sugerează înlocuirea recipienților din plastic cu sticlă sau ceramică, evitarea încălzirii alimentelor în recipiente de plastic și limitarea utilizării sticlelor de unică folosință, mai ales când sunt expuse la temperaturi ridicate.
„Faceți un inventar al surselor obișnuite de expunere la microplastice și vedeți unde le puteți reduce. Gândiți-vă la asta ca la o parte integrantă a unui stil de viață sănătos pentru inimă”, încheie ea.
