Postul Crăciunului debutează duminică, 15 noiembrie, și se încheie în Ajunul Crăciunului, pe 24 decembrie. Patruzeci de zile în care credincioșii își schimbă radical obiceiurile alimentare.
Carnea, lactatele și ouăle dispar din farfurii, iar locul lor este luat de legume, fructe, cereale și leguminoase. Pare simplu, însă realitatea din magazine este mult mai complicată decât ar sugera o privire rapidă la raft.
În zilele obișnuite de post, alimentația se construiește exclusiv pe produse vegetale. Legumele, fie ele crude sau gătite, devin ingredientul central al meselor.
Cartofii, morcovii, varza, broccoli, conopida, ardeii, roșiile, castraveții, dovleceii și vinetele pot lua orice formă în bucătărie: ciorbe, supe, tocănițe, salate sau mâncăruri la cuptor.
Fructele proaspete completează meniul zilnic, iar merele, perele, bananele, portocalele, mandarinele și strugurii sunt doar câteva dintre opțiunile disponibile. Proteinele vegetale vin din leguminoase.
Fasolea, lintea, năutul, mazărea și soia pot înlocui, din punct de vedere culinar, o parte dintre ingredientele de origine animală și pot transforma orice masă într-una consistentă. Cerealele își fac și ele loc în meniu:
orezul, ovăzul, porumbul și grâul, alături de produsele derivate din acestea fără adaosuri animale, completează farfuria. Nucile, migdalele, alunele și semințele de dovleac sau de floarea-soarelui rămân opțiuni la îndemână pentru gustări.
Uleiurile vegetale, precum cel de măsline sau de floarea-soarelui, se folosesc doar în zilele în care rânduiala bisericească permite untdelemnul. Renunțarea la produsele de origine animală nu înseamnă că meniul devine plictisitor.
Dimpotrivă. Ciorbele de legume, tocănițele, orezul cu ciuperci, fasolea bătută și salatele proaspete sunt doar câteva dintre variantele pentru mesele principale. Se pot pregăti și paste fără ou, mâncăruri cu soia și preparate pe bază de linte sau năut.
Pentru gustări, fructele, nucile și semințele sunt alegeri simple, iar legumele pot fi combinate în salate sau alte preparate rapide.
Zilele cu dezlegare la pește schimbă rânduiala
Există însă și zile cu dezlegare la pește. Printre datele importante din rânduiala acestei perioade se numără 21 noiembrie, când este sărbătorită Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, și 30 noiembrie, de Sfântul Apostol Andrei.
În aceste zile, credincioșii pot include peștele în meniu, potrivit rânduielii bisericești. Dezlegările sunt stabilite în funcție de calendarul ortodox și de sărbătorile din perioada postului.
În zilele fără dezlegare, carnea și produsele obținute din carne sunt excluse indiferent de tipul lor: porc, vită, pui sau mezeluri. Ouăle, laptele dulce sau bătut, brânzeturile, smântâna și untul dispar la fel din alimentație.
Aceleași reguli se aplică deserturilor și preparatelor care conțin astfel de ingrediente.
Eticheta demască produsele care par de post
Atenția trebuie îndreptată și către produsele ambalate din magazine. Unele alimente par, la prima vedere, potrivite pentru post, însă lista de ingrediente poate ascunde lapte praf, zer, unt, ouă sau grăsimi de origine animală. De aceea, verificarea etichetei înainte de cumpărare devine esențială.
Chiar dacă ambalajul sau denumirea produsului sugerează că acesta este vegetal, ingredientele trebuie citite cu atenție pentru a identifica eventualele adaosuri de origine animală.
