Ovăzul, un aliment recunoscut pentru proprietățile sale nutritive, conține fibre, proteine, antioxidanți și carbohidrați cu eliberare lentă, însă modul de preparare poate influența semnificativ calitățile sale nutriționale și digestibilitatea.
Consumul de ovăz crud, o practică frecventă care implică adăugarea directă a fulgilor în iaurt sau lapte fără procesare termică prealabilă, poate avea dezavantaje.
Prezența acidului fitic în ovăzul neprelucrat termic interferează cu absorbția mineralelor esențiale precum calciu, magneziu, fier și zinc. Totodată, ovăzul netratat termic poate cauza fermentație intestinală, provocând disconfort abdominal, în special pentru persoanele cu sensibilitate digestivă.
Pentru o preparare optimă, se recomandă hidratarea ovăzului minimum o oră, preferabil peste noapte, urmată de eliminarea apei de înmuiere, clătire și fierbere la foc redus timp de 5-7 minute.
Acest proces diminuează concentrația de acid fitic, îmbunătățește digestibilitatea și facilitează asimilarea nutrienților. Odată gătit, ovăzul poate constitui baza unui mic dejun nutritiv și variat.
Acesta poate fi complementat cu fructe proaspete precum banane, afine sau zmeură, fructe deshidratate, nuci și semințe, unturi naturale, condimente, îndulcitori naturali în cantități moderate, produse lactate sau alternative vegetale și surse proteice.
Includerea ovăzului în alimentația cotidiană prezintă numeroase avantaje pentru sănătate. Acesta induce sațietate prelungită, normalizează tranzitul intestinal și contribuie la sănătatea cardiovasculară prin conținutul de beta-glucani, fibre solubile cu efect protector.
De asemenea, ovăzul poate contribui la reducerea nivelului colesterolului LDL și reprezintă o alegere nutrițională adecvată pentru prima masă a zilei, în special pentru persoanele cu un stil de viață activ.
