Prevenția deshidratării ține de mai mult decât apa pe care o bei

Prevenția deshidratării ține de mai mult decât apa pe care o bei

Alimentația poate cauza deshidratare chiar și atunci când bei suficientă apă.

Poate că nu știi, dar ceea ce pui în farfurie poate să te deshidrateze mai abitir decât soarele de la amiază. Nu, nu e vorba doar de apă și de caniculă. Organismul tău pierde lichide în fiecare secundă, iar restabilirea echilibrului nu ține doar de câte pahare golești.

În spatele senzației de oboseală, a amețelilor ori a durerilor de cap stă adesea un dezechilibru pe care nici nu l-ai bănuit: alimentația. Aproximativ 50-60% din greutatea unui adult este apă. Ea transportă oxigen, elimină reziduuri, lubrifiază articulațiile și reglează temperatura.

Corpul elimină permanent apă prin transpirație, respirație și urină, iar aproximativ 20-30% din necesarul zilnic vine din alimente – fructe, legume, supe, lactate. Dar câteodată, chiar atunci când bei suficient, ceea ce mănânci forțează organismul să cheltuie mai multă apă decât primește.

Și atunci apar problemele. Sarea e unul dintre cei mai periculoși factori. Mezelurile, chipsurile, covrigeii, brânzeturile maturate, murăturile, conservele, supele instant, sosurile industriale sau fast-food-ul conțin cantități mari de sodiu.

Când nivelul de sare din sânge crește, rinichii intră în alertă: trebuie să elimine surplusul, dar pentru asta au nevoie de apă. Dacă nu bei suficient, apare o deshidratare ușoară, fără să-ți dai seama.

Vara, când transpiri deja mai mult, combinația devine și mai periculoasă – mai ales la picnicuri sau în călătorii.

Alte alimente care îți consumă apa

Zahărul acționează pe o cu totul altă cale. Concentrațiile mari de dulce din deserturi, băuturi răcoritoare sau dulciuri concentrate atrag apa în tubul digestiv. Dacă glicemia sare prea sus, organismul încearcă să scape de exces prin urină, iar odată cu glucoza pierde și apă.

Pentru o persoană sănătoasă efectul e mai mic, dar consumul frecvent de băuturi îndulcite sau prăjituri nu contribuie deloc la o hidratare reală. Ba dimpotrivă. Proteinele, deși esențiale, vin cu o povară ascunsă.

Metabolizarea lor produce uree și alți compuși azotați pe care rinichii trebuie să îi elimine. Cu cât mănânci mai multă carne, ouă sau suplimente proteice, cu atât ai nevoie de mai multă apă pentru a „spăla” reziduurile.

Nu înseamnă că proteinele sunt nocive, ci doar că, dacă urmezi o dietă hiperproteică, vara sau după un antrenament intens, hidratarea trebuie să fie prioritară. Condimentele iuți, cum ar fi ardeii cu capsaicină, nu elimină apa direct, dar declanșează transpirația.

Receptorii care percep căldura sunt activați, iar corpul răspunde prin pierderea de lichide pentru a se răci. În zilele toride, o masă extrem de picantă poate să accelereze deshidratarea, mai ales dacă ești afară și transpiri deja. Cofeina a fost mult timp acuzată pe nedrept.

Cercetările arată că efectul diuretic al cafelei apare mai ales la cei care nu sunt obișnuiți sau care o consumă în cantități exagerate. Pentru consumatorii obișnuiți, cafeaua contribuie la aportul de lichide.

Pericolul real vine atunci când bei multe cafele pe zi, cu puțină apă, în timpul caniculei. Băuturile energizante, cu cantități mari de cofeină și zahăr, sunt și mai problematice. Alcoolul este cu totul altă poveste.

El inhibă hormonul antidiuretic, vasopresina, care în mod normal reduce pierderile de apă prin rinichi. Rezultatul? Urinezi mai mult, pierzi lichide și electroliți. Pe plajă, la temperaturi ridicate, o bere sau un cocktail poate să accelereze deshidratarea rapid, mai ales dacă nu bei și apă.

Produsele ultraprocesate, combinații dense de sare, zahăr și grăsimi, cu puțină apă și aproape fără fibre, induc o sațietate slabă și înlocuiesc alimente hidratante precum fructele sau legumele. În loc să îți ofere apă, ele îți cresc necesarul.

Prevenția deshidratării începe în farfurie

Poate ai auzit că pepenele, castraveții, țelina sau sparanghelul sunt diuretice. Da, au un ușor efect, dar conțin peste 90% apă. Per total, hidratează, nu deshidratează. Sunt aliați, nu dușmani. Semnele unei deshidratări ușoare se strecoară de multe ori neobservate:

sete accentuată, gură uscată, buze crăpate, urină închisă la culoare, oboseală, dureri de cap, amețeli, concentrare scăzută. Când devine severă, apar palpitații, tensiune scăzută, confuzie sau chiar leșin. Prevenția nu se rezumă la a bea mai multă apă.

Fructele proaspete, legumele crude, supele, iaurtul sau chefirul pot face diferența, mai ales în zilele toride. Dacă obișnuiești să consumi frecvent produse sărate, proteine multe sau alcool, ajustează-ți aportul de lichide în funcție de temperatură, efort și starea de sănătate.

Nu există o rețetă universală. Nevoia de apă depinde de vârstă, greutate, climă și alimentație. Deshidratarea nu apare doar când uiți să bei. Ea se naște și în farfuria ta.

Distribuie articolul

Lasă un comentariu