Primele contracții nu mai apar în timpul travaliului, ci în clipa în care bebelușul este apropiat de piept. Oxitocina secretată în timpul suptului pune uterul în mișcare, ajutându-l să-și recapete dimensiunea obișnuită și reducând sângerarea de după naștere.
Pentru proaspăta mamă, asta înseamnă o recuperare mai rapidă în primele săptămâni. Și e doar începutul: efectele alăptării asupra organismului feminin se întind mult dincolo de perioada în care pruncul este hrănit la sân.
În discuțiile despre alăptare, beneficiile pentru cel mic ocupă aproape tot spațiul: substanțele nutritive, imunitatea întărită, protecția împotriva infecțiilor timpurii.
Dar ceea ce trăiește corpul mamei rămâne adesea în umbră, deși studiile au adunat dovezi ample despre efectele pe termen scurt și lung. Unele dintre ele devin vizibile abia la mulți ani după ce alăptarea s-a încheiat.
Un scut natural împotriva bolilor cronice
Sânul este prima zonă protejată. Cercetările leagă alăptarea de o incidență mai scăzută a cancerului mamar, iar nivelul de protecție crește pe măsură ce se însumează durata totală a alăptării din viața unei femei.
Specialiștii explică acest efect prin schimbările hormonale din această perioadă și prin diferențierea completă a celulelor mamare, care ar reduce riscul unor transformări maligne. Nici ovarele nu sunt ocolite.
Alăptarea reduce numărul ovulațiilor, iar organele sunt mai puțin expuse fluctuațiilor hormonale din ciclul menstrual. Cu cât aceste variații se repetă mai rar, cu atât scade probabilitatea unor modificări celulare care ar putea deschide calea cancerului ovarian.
Metabolismul suferă transformări la fel de importante. Femeile care alăptează dezvoltă o sensibilitate mai bună la insulină și își mențin mai ușor glicemia sub control, ceea ce în timp reduce riscul de diabet zaharat de tip 2.
Pentru cele care au avut diabet gestațional, beneficiul este esențial, fiindcă ele pornesc deja cu un risc crescut de a dezvolta boala mai târziu. Sistemul cardiovascular pare, și el, câștigător.
Datele din studii arată că femeile care au alăptat au mai rar hipertensiune arterială, infarct miocardic sau accident vascular cerebral față de cele care nu au alăptat.
Mecanismele exacte nu au fost încă pe deplin elucidate, însă medicii consideră că schimbările metabolice și hormonale din perioada alăptării au un rol hotărâtor. Producerea laptelui este, în sine, un proces costisitor.
Organismul consumă câteva sute de calorii zilnic pentru sinteza laptelui, ceea ce poate ajuta la mobilizarea grăsimilor depozitate în timpul sarcinii. Medicii atrag însă atenția că acest efect diferă de la o femeie la alta și nu poate fi privit ca o soluție de slăbit;
alimentația echilibrată și mișcarea rămân factorii decisivi pentru revenirea la greutatea de dinaintea sarcinii. Există, de asemenea, un schimb subtil la nivel hormonal.
Oxitocina și prolactina eliberate în timpul alăptării induc o stare de calm, reduc stresul și întăresc conexiunea emoțională dintre mamă și copil.
Totuși, aceste mecanisme nu reprezintă o garanție împotriva depresiei postpartum: tristețea persistentă, anxietatea sau dezinteresul pentru activitățile de zi cu zi sunt semnale clare că femeia are nevoie de sprijin medical.
Orice perioadă de alăptare aduce avantaje
Cât de mult trebuie să alăpteze o mamă pentru ca aceste beneficii să se acumuleze?
Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca sugarul să primească exclusiv lapte matern până la șase luni, iar alăptarea să continue, alături de alimentația complementară, până la doi ani sau chiar mai mult, dacă mama și copilul își doresc acest lucru.
Specialiștii subliniază însă că orice perioadă de alăptare aduce avantaje, iar durata reală depinde de contextul fiecărei familii. Există și situații în care alăptarea nu este posibilă, fie din cauza unor afecțiuni medicale, fie a dificultăților legate de producția laptelui sau de sănătatea mamei.
Medicii sunt clari: acest lucru nu face dintr-o femeie o mamă mai puțin bună. Formulele de lapte recomandate de specialist reprezintă o alternativă sigură pentru hrănirea copilului. Puține procese biologice sunt atât de generoase cu ambele părți implicate.
Alăptarea hrănește pruncul, dar în același timp ajută trupul mamei să se vindece după naștere, să își regleze metabolismul, să își apere inima și să își diminueze riscurile de boli cronice.
Fiecare mamă trăiește însă această experiență în felul ei, iar decizia privind modul de hrănire a copilului se ia împreună cu medicul, în funcție de starea de sănătate și de nevoile fiecărei familii.
