Sindromul colonului iritabil se manifestă prin simptome cum ar fi durerea abdominală, crampele, acumularea de gaze, balonarea, diareea sau constipația, uneori alternând între acestea.
Datele unui studiu realizat de PrecisionBiotics arată că un procent semnificativ de adulți, 43%, consideră că problemele de sănătate intestinală au un impact major asupra calității vieții lor.
De asemenea, 39% dintre adulți se gândesc frecvent la sănătatea intestinală, procentul crescând la 65% în rândul persoanelor diagnosticate cu sindromul colonului iritabil sau alte afecțiuni intestinale.
Relația dintre intestin și creier este complexă, cele două comunicând constant prin diverse mecanisme, motiv pentru care intestinul este uneori denumit „al doilea creier”. Această interconectare explică de ce stresul și sindromul colonului iritabil sunt frecvent asociate.
Stresul poate contribui atât la apariția afecțiunii, cât și la exacerbarea simptomelor existente, persoanele afectate confruntându-se adesea cu disconfort psihologic. Anumite măsuri pot contribui la gestionarea simptomelor sindromului colonului iritabil.
Consumul de fibre alimentare este important, acestea având rol prebiotic, adică de hrană pentru bacteriile benefice din intestin. Se recomandă ca adulții să consume cel puțin 30 de grame de fibre zilnic, însă fără a face exces.
Surse bune de fibre includ cereale precum ovăzul și quinoa, leguminoasele, nucile, semințele, legumele și fructele. Includerea cojii fructelor și legumelor în dietă poate crește aportul de fibre. Reducerea consumului anumitor alimente care pot genera gaze în intestin poate ameliora disconfortul.
Printre acestea se numără legumele crucifere, cum ar fi varza, conopida și varza de Bruxelles, precum și leguminoasele ca mazărea, fasolea și lintea. Managementul stresului este un alt aspect relevant.
Stresul și anxietatea pot afecta calitatea somnului, ceea ce, la rândul său, poate influența negativ alegerile alimentare și sănătatea intestinală.
Cercetările au identificat o legătură între tiparele de somn neregulate și dezvoltarea unor bacterii intestinale potențial dăunătoare, care pot declanșa simptome digestive neplăcute.
Prioritizarea odihnei și a activităților relaxante, cum ar fi yoga, Pilates, lectura sau petrecerea timpului cu apropiații fără expunere la tehnologie, poate fi benefică. Limitarea consumului de alimente ultraprocesate este de asemenea recomandată.
Aceste produse au adesea un conținut redus de fibre și sunt bogate în zaharuri și grăsimi saturate, factori care pot perturba echilibrul microbiomului intestinal.
Unii îndulcitori artificiali prezenți în aceste alimente au fost asociați cu modificări negative la nivelul florei bacteriene intestinale.
Deși evitarea completă a alimentelor ultraprocesate poate fi dificilă, se sugerează ca alimentația să fie compusă în proporție de aproximativ 80% din alimente integrale, neprocesate, cum ar fi carnea slabă, ouăle, peștele, legumele, fructele, cerealele integrale și leguminoasele.
