Un specialist în nutriție susține că un aliment ieftin, ușor de găsit în orice farmacie sau magazin, ar putea face pentru artere ceea ce face aspirina pentru sânge. Afirmația a stârnit imediat interes, dar și semne de întrebare.
Este vorba despre ficatul de cod și uleiul extras din el, două surse de grăsimi despre care se vorbește de multă vreme în legătură cu sănătatea inimii.
Eric Berg, cunoscut pentru materialele sale despre alimentație, a prezentat acest produs drept o alternativă naturală cu efecte comparabile cu cele ale aspirinei. Publicația britanică Daily Express a preluat declarația, însă specialiștii avertizează că entuziasmul trebuie temperat.
Ce conține, de fapt, uleiul din ficat de cod? Doi acizi grași omega-3 esențiali: acidul eicosapentaenoic, cunoscut ca EPA, și acidul docosahexaenoic, adică DHA.
Ambii sunt implicați în numeroase procese biologice și au fost studiați îndelung pentru modul în care influențează inima și vasele de sânge.
Berg îndreaptă atenția în special spre EPA, despre care spune că ar putea scădea nivelul trigliceridelor, un tip de grăsimi din sânge strâns legat de riscul cardiovascular.
Mai mult, acest acid gras ar putea modera anumite reacții inflamatorii și ar putea influența trombocitele, celulele care stau la baza formării cheagurilor. Din perspectiva specialistului, aceste proprietăți ar contribui la protejarea arterelor și la stabilizarea plăcilor de aterom.
De ce comparația cu aspirina nu rezistă
Aici apare însă prima fisură în raționament. Efectele observate în studiile care au folosit preparate farmaceutice pe bază de EPA nu pot fi transferate automat suplimentelor obișnuite cu ulei de pește. Este o distincție pe care publicul larg o ignoră frecvent, iar consecințele pot fi serioase.
Ce se întâmplă, de fapt, în artere? Ateroscleroza se instalează atunci când pe pereții vaselor se depun straturi de colesterol, grăsimi, celule inflamatorii și alte substanțe. Cu timpul, aceste plăci îngustează lumenul arterial și cresc pericolul unui infarct sau al unui accident vascular cerebral.
Berg susține că EPA ar putea stabiliza aceste depozite prin reducerea inflamației. Cercetările care au urmărit influența EPA asupra evoluției aterosclerozei există, dar niciuna nu demonstrează că simplul consum de ficat de cod ori de ulei din ficat de cod ar elimina depunerile deja formate.
Reducerea riscului cardiovascular rămâne o ecuație complexă, în care contează controlul colesterolului LDL, al tensiunii arteriale și al celorlalți factori de risc. Cea mai contestată parte a recomandării este comparația cu aspirina.
În doze mici, aspirina reduce agregarea trombocitelor și împiedică formarea cheagurilor, fiind prescrisă în special persoanelor care au trecut deja printr-un infarct, printr-un accident vascular cerebral ischemic sau care au alte indicații cardiovasculare clare.
EPA poate influența și el funcția trombocitelor, dar acest lucru nu echivalează cu aceeași protecție clinică. În plus, aspirina nu dizolvă plăcile de aterom, ci scade riscul cheagurilor care pot bloca o arteră.
Uleiul din ficat de cod nu trebuie folosit în locul aspirinei sau al altor medicamente cardiovasculare fără avizul medicului.
Ce funcționează cu adevărat pentru artere
British Heart Foundation recomandă consumul de pește de două ori pe săptămână, dintre care cel puțin o porție de pește gras. Somonul, macroul, sardinele, heringul și păstrăvul sunt surse importante de EPA și DHA.
Nucile, semințele de in și cele de chia conțin un alt tip de acid gras, numit ALA, pe care organismul îl poate transforma parțial în EPA, însă conversia este limitată.
Consumul regulat de pește gras poate face parte dintr-o alimentație favorabilă sănătății cardiovasculare, fără să fie nevoie de administrarea automată de suplimente. Uleiul din ficat de cod mai conține vitaminele A și D. Deși esențiale, acestea pot deveni toxice în cantități excesive.
Un aport prea mare de vitamina A poate afecta sănătatea oaselor, iar suplimentele cu ulei din ficat de cod nu sunt potrivite pentru toată lumea. Dozele mari de omega-3 pot crește riscul de sângerare și pot interacționa cu medicamentele anticoagulante sau antiagregante.
Unele studii au asociat administrarea unor doze mari de omega-3 cu un risc crescut de fibrilație atrială, o tulburare a ritmului cardiac. Prin urmare, suplimentele nu ar trebui începute fără recomandare medicală, mai ales de către persoanele care urmează tratamente cardiovasculare.
Mayo Clinic subliniază că protejarea arterelor nu depinde de un singur aliment-minune. Scăderea colesterolului LDL presupune o alimentație bogată în fibre solubile, prezente în ovăz, fasole, linte și fructe, precum și înlocuirea grăsimilor saturate cu grăsimi nesaturate.
Mișcarea regulată, renunțarea la fumat și controlul tensiunii arteriale completează tabloul măsurilor de prevenție. Pentru unele persoane sunt necesare și medicamente care reduc colesterolul, precum statinele.
Concluzia este limpede: uleiul din ficat de cod furnizează acizi grași omega-3 valoroși, dar nu există dovezi că ar fi mai eficient decât aspirina sau că ar putea curăța arterele de depunerile de colesterol.
Beneficiile unei alimentații echilibrate sunt reale, însă tratamentele prescrise de medic nu trebuie înlocuite cu suplimente.
