Slăbitul este adesea trăit ca un maraton al voinței, însă cheia nu stă în privare, ci în a înțelege cum își folosește corpul energia. Când alegi alimente cu densitate nutrițională mare și aport caloric controlat, metabolismul devine aliatul tău.
În această logică se înscrie și ideea alimentelor cu așa‑numit aport caloric negativ: produse pentru care organismul consumă mai multă energie la digestie decât aportul efectiv de calorii. „Slăbitul poate fi un proces dificil și frustrant pentru mulți dintre noi.
Cu toate acestea, există câteva secrete pe care trebuie să le cunoaștem pentru a avea succes în acest demers. Unul dintre aceste secrete constă în alegerea alimentelor care au un aport caloric negativ”, spune Dr. Adina Alberts.
În viziunea ei, zece alegeri pot face diferența atunci când vrei rezultate fără înfometare. Oul fiert tare, de pildă, e considerat un aliment cu „calorii negative”: aduce proteine de bună calitate, iar efortul metabolic necesar digestiei ar înclina balanța în favoarea consumului energetic.
Asociat cu multe legume, devine un sprijin constant. La fel, carnea slabă, precum pieptul de pui sau de curcan, cere organismului un consum ridicat pentru a descompune proteinele și oferă sațietate de durată.
Legumele, în general, pot fi mâncate aproape fără restricții: sunt bogate în fibre și micronutrienți și foarte sărace în calorii, cu mențiunea că, în timpul unei cure de slăbire, cartofii ar trebui consumați cu moderație. Salata verde poate fi baza de zi cu zi.
Combinațiile sunt aproape nelimitate, însă dressingul face diferența: mai bine ulei de măsline, zeamă de lămâie sau oțet de mere decât sosuri din comerț.
La capitolul cereale, variantele integrale — pâine integrală, orez brun, paste din făină integrală — sunt net superioare celor albe: fibrele susțin tranzitul și eliberează energia treptat, fără vârfuri bruște.
Fructele își au locul lor, cu o precizare utilă: alege-le pe cele mai puțin dulci, ușor acrișoare și bogate în fibre, evitându-le pe cele foarte coapte, cu indice glicemic ridicat.
Leguminoasele — fasole, mazăre, linte — aduc proteine vegetale și fibre valoroase, dar e bine să fie consumate cu măsură pentru a preveni balonarea. Pentru gustări, nucile și semințele sunt o opțiune practică și hrănitoare.
„Migdalele, caju, nucile românești sau semințele de dovleac sunt gustări ideale.
Condiția este să fie consumate în stare crudă (neprăjite și nesărate) pentru a beneficia de grăsimile sănătoase și nutrienții pe care îi conțin”, subliniază Adina Alberts, fondatoarea platformei de telemedicină eTELEDOC. Iaurtul degresat și chefirul contribuie la echilibrul florei intestinale; un truc simplu este consumul unui pahar de chefir seara, înainte de culcare, pentru a domoli foamea și a susține un somn odihnitor.
Iar hidratarea rămâne esențială: apa se bea între mese, nu în timpul lor. Cafeaua, băută cu moderație și fără adaos de zahăr sau lapte, poate stimula metabolismul și oferi energie. Ambele pot fi incluse într-o dietă de slăbit, cu atenție la cantități.
După 40 de ani, fibra devine piesa centrală în menținerea greutății. „La sfârșitul zilei, este esențial să consumi suficiente fibre în dieta ta – și ar trebui să fie o prioritate, în special dacă încerci să slăbești peste 40 de ani”, explică Dr. Alberts.
Fibrele cresc sațietatea, pot reduce creșterea glicemiei după mese, îmbunătățesc sensibilitatea la insulină și scad riscul de diabet de tip 2. Un mod simplu de a asigura aportul necesar este să începi dimineața cu alimente dense în nutrienți: fructe, smoothie‑uri crude, suc proaspăt din legume organice, ovăz crud înmuiat sau terci, alături de superalimente precum goji, semințe de chia, polen sau lăptișor de matcă.
Iar alegerile punctuale au sens doar privite în ansamblul dietei și al stilului de viață. Există însă și capcane cotidiene. Cerealele la cutie, gata de consum, sunt un „nu” hotărât.
Deși populare la micul dejun, multe variante sunt puternic procesate și sărace în fibre, adunând în schimb făinuri rafinate, cantități mari de zahăr, grăsimi nesănătoase, potențiatori de gust, conservanți, coloranți și alte adaosuri. Rezultatul: calorii goale, cu puține vitamine și minerale.
Dacă totuși ajungi la un aliment sărac în fibre, combină-l cu proteine, grăsimi sănătoase și o sursă de fibre, pentru o glicemie mai stabilă și o sațietate care să dureze, recomandă specialiștii citați de medic.
Despre postul cu apă, Dr. Adina Alberts spune că poate fi benefic ca metodă de slăbit, cu o condiție fermă: consult medical prealabil. Procesele prelungite, de 15–20 de zile, trebuie monitorizate de un specialist.
„N-aș recomanda postul cu apă mai mult de 3–4 zile pentru că nu văd beneficiile unui efort mai îndelungat de atât. Însă, un post de două‑trei zile o dată pe lună sau chiar și o dată la două luni, aduce multe lucruri bune pentru sănătate.
După o perioadă de fasting, este extrem de important ca alimentația să fie reintrodusă treptat”, conchide ea.
