Boala Crohn lasă urme în sânge cu un deceniu înainte ca simptomele să apară

Un simplu test de sânge ar putea dezvălui, cu un deceniu înainte ca medicii să pună diagnosticul, cine se află pe lista celor predispuși la boala Crohn. Cercetătorii au găsit urme ale unor reacții imunitare modificate care se instalează cu mult timp înainte ca simptomele să devină vizibile clinic.

Datele au fost prezentate în octombrie 2026, la congresul United European Gastroenterology Week de la Barcelona și deschid o discuție despre cât de devreme poate fi prinsă boala inflamatorie intestinală. Miza este uriașă.

Boala Crohn și colita ulcerativă sunt afecțiuni cronice care macină tractul digestiv, produc inflamație persistentă și lasă în urmă leziuni greu de reparat. Cu cât sunt depistate mai devreme, cu atât șansele de a ține boala sub control cresc.

Însă specialiștii atrag atenția: metoda analizată rămâne, deocamdată, una experimentală. Nu este un test pe care să îl poți cere mâine la laboratorul de lângă casă.

Cum au fost găsite semnalele imunitare

Cum au ajuns oamenii de știință la aceste concluzii? Au pornit de la aproximativ 2.000 de probe de sânge, strânse de la 500 de persoane. Dintre acestea, 200 au dezvoltat ulterior boala Crohn, 200 au fost diagnosticate cu colită ulcerativă, iar 100 au format grupul de control.

Probele au fost recoltate la mai multe momente, inclusiv cu circa doi, patru și zece ani înainte ca diagnosticul să fie pus. Apoi a urmat partea tehnică, dar cu implicații uriașe.

Cercetătorii au folosit o tehnologie avansată pentru a urmări modul în care anticorpii reacționează la aproximativ 357.000 de fragmente moleculare legate de bacterii, virusuri, alimente și de sistemul imunitar propriu.

Rezultatul? Au fost identificați 123.980 de anticorpi unici și au apărut modele distincte ale răspunsului imun la cei care urmau să dezvolte boli inflamatorii intestinale. Cu alte cuvinte, organismul pare să trimită semnale de alarmă cu mult înainte ca pacientul să simtă ceva.

La cei care au dezvoltat boala Crohn, cercetătorii au observat reacții imunitare intensificate împotriva unor herpesvirusuri, printre care virusul Epstein-Barr, dar și împotriva flagelinei bacteriene. Flagelina este o proteină din structurile care permit anumitor bacterii să se deplaseze.

Aceste reacții au fost mai pronunțate la participanții care au ajuns la forme complicate ale bolii sau care au dezvoltat inflamație la nivelul ileonului, ultima porțiune a intestinului subțire. Totodată, au apărut modificări ale răspunsului imun față de anumite bacterii încapsulate.

În cazul colitei ulcerative, tabloul a fost diferit. Aici cercetătorii au găsit reacții îndreptate împotriva unor virusuri, microorganisme și chiar componente ale propriului organism. Un detaliu esențial: aceste constatări nu dovedesc că virusurile respective provoacă boala Crohn.

Ele arată doar că există semnale imunitare asociate cu riscul de îmbolnăvire.

Precizia testului rămâne sub semnul întrebării

Pentru a interpreta datele, echipa a apelat la modele de învățare automată. Acestea au analizat combinațiile de anticorpi și au reușit să facă distincția între persoanele care urmau să se îmbolnăvească și participanții sănătoși.

Pentru boala Crohn, modelul a obținut o valoare AUC de 0,90, iar pentru colita ulcerativă, de 0,84. AUC este un indicator statistic care măsoară capacitatea unui model de a separa două categorii; cu cât valoarea este mai aproape de 1, cu atât discriminarea este mai bună.

Cercetătorii au mers mai departe și au reușit să diferențieze și persoanele care urmau să dezvolte forme complicate ale bolii Crohn, cu o valoare AUC de 0,85.

Atenție însă la o interpretare greșită care circulă deja: aceste rezultate nu înseamnă că testul poate prezice cu o precizie de 90% cine va face boala.

Boala Crohn este o afecțiune inflamatorie cronică ce poate lovi orice segment al tubului digestiv, deși apare frecvent la nivelul intestinului subțire și al colonului. Printre simptomele tipice se numără diareea persistentă, durerile abdominale, oboseala și scăderea neintenționată în greutate.

În formele severe pot apărea îngustări intestinale, fistule sau abcese, iar evoluția bolii alternează perioade de activitate cu perioade de remisiune. Tratamentele actuale vizează controlul inflamației, ameliorarea simptomelor și prevenirea complicațiilor.

Autorul principal al cercetării, dr. Arno Bourgonje, a explicat că identificarea unor profiluri imunitare asociate formelor complicate ale bolii, înainte ca simptomele să apară, reprezintă o descoperire importantă. Următorul pas este verificarea rezultatelor în populații mai mari și mai diverse.

Cercetătorii trebuie să stabilească dacă metoda poate fi transformată într-un test accesibil și dacă identificarea precoce a riscului îmbunătățește efectiv rezultatele tratamentului. Deocamdată, analiza nu poate fi solicitată ca test obișnuit pentru depistarea bolii Crohn.

Rămâne însă un lucru cert: sistemul imunitar poate transmite semnale de avertizare cu mulți ani înaintea diagnosticului. Dacă rezultatele vor fi confirmate, acestea ar putea sta la baza unor strategii de monitorizare și intervenție mult mai timpurii.