Odată cu primele zile reci, tot mai mulți oameni descriu același tablou: genunchi care nu îi mai ascultă, umeri rigizi, o coloană care se împotrivește mișcării. Durerea se strecoară în rutina zilnică, iar mobilitatea scade. Fenomenul e frecvent, dar nu inofensiv.
Specialiștii atrag atenția că frigul poate intensifica durerile articulare, iar o gestionare corectă a simptomelor ține adesea la distanță complicațiile degenerative sau inflamatorii.
Printre vocile care explică mecanismul se numără dr. Cornel Brotac, medic de Recuperare Medicală și Medicină Regenerativă, cunoscut pentru abordările moderne în controlul durerii.
El observă, în fiecare toamnă și iarnă, o creștere notabilă a prezentărilor la cabinet: dureri apărute brusc sau agravate treptat, rigiditate și efort din ce în ce mai mare la mișcare.
„Atunci când temperaturile scad, fluxul sangvin periferic este redus, vasele se contractă, iar țesuturile sunt mai puțin irigate.
Pentru persoanele cu artroză, artrită sau alte afecțiuni cronice ale articulațiilor, această diminuare a circulației poate amplifica durerea, senzația de înțepenire și dificultatea la mișcare.
De asemenea, variațiile bruște de temperatură sau umiditatea crescută pot sensibiliza receptorii nervoși din articulații”, explică medicul. La frig se adaugă și schimbarea de ritm.
Zilele mai scurte aduc mai puțină mișcare, mai mult timp petrecut în interior, posturi statice prelungite, exerciții amânate. Toate acestea închid cercul vicios: musculatura slăbește, articulațiile preiau din sarcină, durerea se accentuează.
Iar în spatele aceluiași simptom pot sta cauze diferite: de la procese degenerative precum artroza, la inflamații, leziuni sportive, suprasolicitare sau afecțiuni autoimune. Fiecare cere o abordare specifică. „Pacientul nu ar trebui să aștepte până când durerea devine invalidantă.
O evaluare timpurie ne ajută să stabilim tratamentul corect și să prevenim degradarea articulației. Intervențiile precoce fac diferența”, subliniază dr. Brotac.
De regulă, consultul clinic este completat de investigații adaptate cazului: radiografii, ecografie musculo-scheletală sau RMN, pentru a obține o imagine clară a stării articulației și a contura o strategie terapeutică personalizată.
În ultimii ani, medicina musculo-scheletală a făcut pași mari înainte. Pacienții au la dispoziție soluții minim invazive, cu recuperare rapidă, iar dintre acestea infiltrațiile intraarticulare au devenit un standard în controlul durerii generate de artroză sau inflamație.
Procedura presupune administrarea locală, direct în articulația afectată, a unor substanțe care reduc inflamația, calmează durerea și redau mobilitatea. Formula se alege în funcție de nevoile pacientului și poate include antiinflamatoare, acid hialuronic sau substanțe cu rol regenerator.
„Infiltrațiile intraarticulare sunt o opțiune extrem de valoroasă atunci când durerea este intensă sau persistentă. Procedura este rapidă, se efectuează în condiții sigure, iar efectele încep să se simtă în scurt timp”, spune dr. Brotac. Această opțiune nu se adresează doar vârstnicilor.
Tot mai des, pacienți tineri și activi – sportivi amatori sau profesioniști – ajung la medic cu dureri provocate de suprasolicitare, mici traumatisme sau procese inflamatorii. „Nu vorbim doar despre artroză la vârste înaintate.
Durerile articulare sunt întâlnite tot mai des la persoane între 30 și 50 de ani, în special la cei care fac efort fizic intens sau lucrează în poziții vicioase”, completează specialistul.
Pe lângă procedurile de control al durerii, recuperarea funcțională rămâne esențială pentru sănătatea articulațiilor pe termen lung. Programele personalizate de kinetoterapie întăresc musculatura de susținere, cresc flexibilitatea și reduc presiunea asupra articulațiilor.
Fizioterapia – de la laser terapeutic și ultrasunete, la crioterapie sau electroterapie – poate accelera vindecarea și diminua inflamația locală, mai ales în sezonul rece, când sensibilitatea este mai mare. „Un plan integrat este cheia succesului.
Nu doar tratăm durerea, ci urmărim restabilirea funcției și prevenirea recidivelor. Pacientul trebuie să înțeleagă că mobilitatea și tonusul muscular sunt parte din tratament”, explică dr. Brotac.
Iar prevenția începe cu gesturi simple, dar consecvente: menținerea unei temperaturi corporale constante și protejarea articulațiilor de expuneri bruște la frig; mișcare regulată – chiar și 20–30 de minute de stretching sau exerciții ușoare pot ține rigiditatea la distanță; hidratare adecvată, pentru ca țesuturile să funcționeze optim; controlul greutății, fiindcă fiecare kilogram în plus apasă pe genunchi, șolduri și coloană; adaptarea efortului fizic, cu încălzire înaintea activităților și evitarea suprasolicitării.
Iar dacă durerea persistă, semnalul este clar: un consult medical la timp previne complicațiile.
