Rafturile magazinelor sunt pline de tentații rapide: alimente procesate, zaharuri ascunse, grăsimi greu de evitat. În acest peisaj, sănătatea creierului devine fragilă.
Neurochirurgul Leon Dănăilă, cunoscut pentru experiența sa vastă în domeniul neurologiei, atrage atenția asupra unor obiceiuri alimentare frecvente care, duse la exces, pot eroda în timp funcțiile cognitive. Primul semnal de alarmă privește zahărul rafinat.
Gustul dulce vine cu o satisfacție imediată, dar consumul exagerat tulbură echilibrul neurochimic și întreține inflamația și stresul oxidativ. Iar zahărul nu se găsește doar în prăjituri: se ascunde în sucurile îndulcite, în băuturile carbogazoase, în produse de patiserie.
Excesul poate fi asociat cu depresie, anxietate și un declin vizibil al performanțelor cognitive. Urmează grăsimile saturate, atât de prezente în „gustările tradiționale”: slănină, unt, untură.
Consumul frecvent nu afectează doar silueta, ci și circulația la nivel cerebral, crescând riscul de accident vascular și de boli neurodegenerative, inclusiv Alzheimer.
Recomandarea este limpede: limitare și înlocuire, acolo unde se poate, cu grăsimi polinesaturate, precum cele din uleiuri vegetale și din anumite tipuri de pește. Chiar și peștele, considerat aliat al creierului, vine cu o nuanță importantă.
Speciile mari, precum tonul sau peștele spadă, pot acumula cantități semnificative de mercur. În exces, acest metal greu afectează funcțiile cognitive și poate duce la intoxicații neurologice. Soluția propusă: moderație și orientare spre pești mai mici, în general mai puțin contaminați.
Mesajul de fond este unul de echilibru. Nu e vorba de interdicții totale, ci de consum responsabil, de evitarea exceselor și de o alimentație cât mai variată. Un principiu simplu, ușor de ținut minte: să nu ne ridicăm de la masă complet sătui.
Limitarea zahărului, a grăsimilor saturate și atenția la speciile mari de pește, într-un meniu divers, pot susține sănătatea creierului și claritatea mentală pe termen lung.
