Ani la rând, un nivel crescut al colesterolului poate trece neobservat. Fără dureri, fără semne evidente. Între timp, în interior, arterele se îngustează și se întăresc, iar riscul de infarct sau accident vascular cerebral crește.
Aproximativ unul din doi adulți are colesterolul ridicat, de multe ori fără să știe. Nu întâmplător, afecțiunea este numită „ucigașul tăcut”. Într
-o apariție la BBC Morning Live, medicul de familie Punam Krishan, din cadrul NHS, a vorbit despre o abordare simplă, la îndemâna oricui, care poate reduce colesterolul surprinzător de rapid.
Ideea pornește de la o constatare de bază: colesterolul este esențial pentru organism — ajută la formarea celulelor și la sinteza hormonilor — însă excesul de LDL, așa-numitul „colesterol rău”, favorizează depunerile pe pereții arterelor.
Când apar, semnele pot fi discrete: dificultăți de respirație, dureri în piept, depuneri gălbui pe piele, probleme de circulație sau un inel alb-cenușiu la marginea corneei. Dr
. Punam a prezentat un studiu realizat la University of Bonn și publicat în Nature Communications, care a testat așa-numita metodă „două zile cu ovăz”. Participanții, persoane cu sindrom metabolic, au consumat timp de două zile consecutive 300 g de terci de ovăz preparat cu apă.
Rezultatele, măsurate imediat după intervenție, au atras atenția: colesterolul LDL a scăzut în medie cu 10% în doar 48 de ore. S
-a observat, totodată, o ușoară reducere a tensiunii arteriale și o scădere medie în greutate de aproximativ 2 kg, cu beneficii metabolice menținute și la șase săptămâni după aceea.
Cercetătorii au explicat că aportul concentrat de ovăz a remodelat compoziția florei intestinale, stimulând bacteriile care participă la metabolizarea colesterolului.
Remarcabil a fost și altceva: această intervenție scurtă și intensă s-a dovedit mai eficientă decât introducerea, pe termen lung, a unor cantități mici de ovăz în dietă. Explicația ține de beta-glucan, fibra solubilă din ovăz.
În stomac, ea formează un gel care leagă acizii biliari bogați în colesterol, reducând absorbția acestora. Un aport zilnic de circa 3 g de beta-glucan — aproximativ echivalentul unui bol cu 70 g de ovăz uscat — poate scădea LDL cu aproximativ 7%.
Consumul regulat de ovăz integral (fulgi clasici, nu variante instant îndulcite) are un efect comparabil cu cel al statinelor, fără efectele secundare asociate medicamentelor. În plus, ovăzul are un indice glicemic scăzut, ceea ce ajută la stabilizarea glicemiei.
Pentru a beneficia cu adevărat, terciul se prepară cu apă sau cu lapte degresat, fără adaos de zahăr. Fructele — de pădure ori banane — și un pumn de nuci pot potența efectele, adăugând fibre, antioxidanți și grăsimi sănătoase.
Totuși, la persoanele neobișnuite cu un aport mare de fibre, ovăzul poate provoca balonare sau disconfort digestiv; iar variantele instant sau aromate, bogate în zaharuri adăugate, pot anula avantajele metabolice. Dieta, însă, e doar o piesă din puzzle.
Colesterolul crescut nu îi vizează exclusiv pe vârstnici sau pe cei cu exces ponderal. Factorii genetici și istoricul familial cântăresc mult, motiv pentru care modificările alimentare trebuie însoțite de activitate fizică regulată.
Reducerea grăsimilor saturate, consumul de pește gras precum macroul și somonul, folosirea uleiului de măsline sau a celui de rapiță, alături de includerea cerealelor integrale, a nucilor, semințelor, fructelor și legumelor creează o bază solidă pentru un profil lipidic mai bun.
La fel de importante sunt igiena somnului și gestionarea stresului, factori care influențează subtil, dar constant, metabolismul grăsimilor. Pentru cei trecuți de 40 de ani care nu și-au verificat recent colesterolul, programarea la analize este esențială, mai ales în prezența altor factori de risc.
În unele cazuri, monitorizarea anuală — sau chiar mai frecventă — este recomandată. Iar atunci când schimbările stilului de viață nu ajung, tratamentul medicamentos, inclusiv statinele, rămâne o opțiune sigură și eficientă.





